Fapte si cifre (I)

 de N. Raducanu                                     

                                   Pretul celebritatii.

            Bill Clinton, dupa ce a parasit Casa Alba la 20 ianuarie 2001, a devenit cel mai bine platit conferentiar din lume. Pe seara el primeste 200.000 dolari, echivalentul salariului pe care il primea ca presedinte al SUA pe un an intreg. Suma maxima drept „after-dinner speaker“ a capatat-o in Canada, unde a tinut doua conferinte in aceiasi zi pentru un total de 485.000 dolari. In 2006 el a marturisit publicului: „Pana la plecarea de la Casa Alba nu aveam nici un cent, iar acum sunt milionar !“. Autobiografia sa, My Life, publicata in 2004 si care a avut un mare succes, i-a adus 12 milioane dolari. Dar numai prin plata discursurilor tinute fostul presedinte a castigat 40 milioane dolari. Numai in anul 2006 el a pronuntat 352 cuvantari, adica practic una pe zi. Numai 20 % din aceasta suma ii revine insa personal, restul fiind destinat operelor de binefacere, indeosebi pentru William J. Clinton Foundation. El este si cel mai eficient colector de fonduri pentru campania electorala a sotiei sale, Hillary. Cum se explica acest succes? In rastimpul celor doua mandate (ianuarie 1993 – ianuarie 2001), America a o perioada de euforie economica si de speranta de pace. Publicul vine de aceea sa il asculte, nu numai in SUA ci si in strainatate : la serata la un hotel din Dublin o fotografie cu el alaturi costa 4.000 dolari. In turneele intreprinse in 2006 in Marea Britanie si Irlanda el a strans – dupa evaluarile presei britanice – 1,3 milioane dolari. Dar nu Clinton este primul ce a aplicat aceasta tehnica a strangerii de fonduri. Ronald Reagan, dupa ce a parasit puterea in 1989, a primit 2 milioane dolari in urma unui turneu de conferinte in Japonia. Si fostul secretar de stat Henry Kissinger a folosit cu succes metoda.

            Exista agentii specializate in organizarea de evenimente solemne, ale bancilor, firmelor farmaceutice, cluburilor de golf s.a., care aduc personalitati la banchetul de incheiere a adunarii. O agentie britanica il aduce de pilda pe Lordul Lamont, fost ministru in cabinetul d-nei M. Thatcher, pentru a povesti despre frumoasele vremuri de odinioara pentru o suma intre 4.000 si 7.000 lire sterline. Chiar d-na Margaret Thatcher pe vremea cand se mai putea deplasa factura prezenta la un banchet cu suma de 95.000 lire.. Urmasul ei, fostul prim-ministru John Major, nu a reusit in turneul sau in SUA sa ia decat 28.000 dolari pe seara. Daca se cerceteaza site-ul Speakers Bureau din Washington, agentie specializata in oferta de conferentiari la asemenea banchete, se pot gasi numele fostilor secretari de stat americani Madeleine Albright si Colin Powell, al fostului ministru de externe german Joshka Fischer, a fostului prim-ministru spaniol Jose Maria Aznar sau a fostului presedinte al Mexicului Ernesto Zedillo. Costul nu e indicat, dar el este cu siguranta de ordinul catorva zeci de mii de dolari. Una dintre cele mai cautate vedete este fostul sef al Fed, Alan Greenspan, care anul trecut cerea 150.000 dolari pentru participarea cu un discurs la un eveniment deosebit. Dar nu numai personalitatile occidentale sunt valori cotate la bursa conferintelor de prestigiu. Mihail Gorbaciov, chiar 20 de ani dupa plecarea de la Kremlin, este solicitat contra plata pentru conferinte, articole si chiar pentru reclame ale unor produse de lux. O buna parte din sumele incasate servesc la finantarea institutului de cercetari in politica externa pe care l-a infiintat el la Moscova.

                                                Americanii sunt bine inarmati     

            In prezent populatia Statelor Unite poseda 240 milioane arme de foc, adica – statistic privind – fiecare persoana adulta e dotata cu un pistol sau cu o pusca. Acest lucru e posibil deoarece in nici o alta tara folosirea unei arme nu e mai bine protejata de lege. Oricine intra nechemat pe proprietatea altuia, poate deveni tinta armei acestuia, chiar daca nu a reprezentat un pericol pentru el. Peste 30.000 americani mor in fiecare an in urma unor rani de la impuscaturi, adica cca. 100 pe zi. Dar doua treimi din victime supravietuiesc si raman cu urmari pe intreaga viata.

            Cercetarile au aratat ca cel mai usor poate cadea victima cel ce poseda o arma. Probabilitatea de a muri este de zece ori mai ridicata pentru posesorii unui revolver, caci in in familiile unde este la dispozitie o arma, se reduce mult retinerea de a o folosi. Cel mai des in acest caz cad victime femeile si copiii. Deseori si spargatorii gasesc pistolul proprietarului si il impusca cu el pe acesta. Doar 1 % din cazurile de omucideri prin arme de foc se datoresc accidentelor in care posesorul se impusca singur la curatarea armei.

            Peste jumatate din numarul sinuciderilor in SUA au loc prin arme de foc. S-a calculat ca la fiecare 17 minute un american isi ia viata in acest mod. Cei ce incearca sa se sinucida prin luarea de somnifere reusesc rareori sa moara (doar 15 %), in timp ce sansa de a „reusi“ este de 90 % cu un revolver. Statistica mai arata ca insasi probabilitatea recurgerii la sinucidere creste cu 57 % in familiile ce poseda o arma, fata de cele fara nici o arma. S-a mai calculat ca ranirea prin impuscare costa anual statul 2,3 miliarde dolari, prin costul operatiilor, tratarea urmarilor psihice, scoaterea din activitate sau ingrijirea de durata in sanatorii. Toate se ridica in medie la 17.000 dolari pe un pacient. Deci au de suferit din astea si contribuabilii ce platesc impozite.

            Constitutia Statelor Unite prevede dreptul fiecarui cetatean de a poseda o arma. In unele state ale SUA nici copiii nu sunt exclusi de la acest drept. De pilda in Texas chiar si copiii in varsta de 9 ani pot legal avea o arma, cu conditia sa se gaseasca sub supraveghere. In statul Oregon este permis ca copiii sa vina cu o arma la scoala. Expertii apreciaza insa ca pericolul principal provine de la felul in care sunt tinute armele in casa. 90 % dintre minorii ucisi prin impuscare datoreaza asta accesului fara dificultati a unuia dintre parinti la o pusca sau un revolver. In SUA fiecare al doilea tanar minor din cei ce mor este victima unei impuscaturi. Doar accidentele auto sunt statistic mai ucigatoare.

Tags: , , , , ,

One Response to “Fapte si cifre (I)”

  1. corinacretu Says:

    Multumesc ca mi-ati atras atentia acestui blog, care e foarte interesant si pentru care va felicit. Numai bine.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: