FOAMEA MONDIALA CE VINE

          Pe acest blog am publicat pe 23 martie a.c. un articol despre problemele grave ale alimentatiei in lume. Tot mai mult se dovedeste insa ca nu e vorba de niste probleme preocupante pentru cateva tari, ci de o adevarata criza mondiala ce se apropie si care a determinat FAO (Organizatia pentru alimentatie si agricultura a ONU) sa convoace pentru luna iunie o sesiune speciala  de cautare a masurilor de preintampinare a ei. Mi se pare deci oportun sa revin cu cateva complectari.

            Anul trecut in Mexic a avut loc asa zisa revolta „Tortilla“ a celor infometati. La inceputul acestui an s-au inregistrat revolte asemanatoare in Haiti, Tunisia si Egipt. Preturile la cereale pe piata mondiala au sporit in numai cateva luni de doua ori. Ucraina si Argentina au limitat exportul lor de grau, India si Vietnamul au oprit orice export de orez, iar China a inceput sa stranga mari rezerve strategice de orez.  Tarile occidentale acorda insa prea putina atentie fenomenului. Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei U.E., s-a  plans de „tendintele periculoase“ ale unor guverne europene de a face uitate obligatiile pe care si le-au luat de ajutorare a statelor in suferinta din cauza lipsei de alimente. Iar un document al ONU anunta ca pana in anul 2025 numarul celor ce vor suferi cronic de foame va creste pana la 1,2 miliarde oameni, adica de patru ori mai mult decat cifra prognozata pana acum.

            Politica alimentara este totodata si o problema de securitate : in Haiti a fost rasturnat din acest motiv guvernul, in Egipt se recurge la armata pentru potolirea revoltei, in Filipine transporturile de orez sunt insotite de soldati bine inarmati. Iar in Europa ? Aceste semnale ale crizei alimentare sunt luate in consideratie doar in legatura cu sporirea pretului la lapte si produse lactate, desi specialistii stiu deja ca vin tinpuri grele si aici. Ce ar fi de facut ? Una din masuri ar fi sa se sporeasca ajutorul acordat tarilor afectate. In 2006 presedintele Frantei, Jacques Chirac a propus ca fiecare bilet de avion vandut sa suporte un surplus de 2 dolari , suma astfel colectata urmand a fi varsata organizatiei Unitaid a ONU care cumpara medicamente pentru nevoile tarilor in desvoltare. Societatile aeriene au strigat ca asa ceva e imposibil tocmai cand creste pretul combustibilului, asociatiile de pasageri au spus ca e prea scump, dar doar in 2007 Unitaid a colectat pe aceasta cale 300 milioane dolari, iar in 2008 se conteaza pe 500 milioane. Cinci sute de milioane dolari nu e insa deloc mult, atunci cand Franta e datoare cu 6,3 miliarde euro ca ajutor ce trebuie sa-l acorde tarilor nevoiase. Iar daca statele nu acorda de la buget aceste ajutoare, este greu de presupus ca o vor face niste firme private cuprinse de sentimente filantropice.

            Cresterea brusca a pretului cerealeor a amplificat dimensiunea deja cunoscuta a problemei lipsei de alimente. Prin natura ei, agricultura este un domeniu al oscilatiilor preturilor, caci productia depinde de conditiile climatice si de intentiile anterioare ale producatorului. La asta se adaoga faptul ca piata cerealelor e destul de ingusta : doar 17,2 % din productia mondiala de grau se exporta, 12, 5 % din cea de porumb, si 7 % din cea de orez, ceeace explica de ce orice dezechilibru cantitativ duce la mari variatii ale preturilor. Agricultura incepe sa intereseze pe marii investori, care cumpara in prezent suprafete mari de terenuri agricole in Africa, America de sud, Uzbekistan, Kazahstan si alte tari. Sunt cumparate mari silozuri pentru formarea de stocuri, caci consumul de cereale sporeste mai repede decat productia. La bursa cerealelor de la Chicago, si nu numai acolo, se inregistreaza actiuni de specula in proportii neintalnite anterior. Nivelul minim de doua luni al stocului mondial stabilit de FAO pentru garantarea alimentarii planetei nu mai este asigurat. Tot mai multi specialisti cer introducerea de catre guverne a unor mecanisme de reglementare a preturilor.

            Criza alimentara ce se profileaza la orizont este agravata de simultaneitatea ei cu alte cinci crize : financiara, monetara, economica, energetica si ecologica. Un specialist francez in acest domeniu scrie (Le Monde din 28.04.2008)) : „Statele din sud nu mai sunt in pozitia de dominati, ci sunt de acum integrati in intrecerea economica mondiala. In ce priveste tarile din estul Europei, si ele s-au convertit la mecanismul pietei. Avem de aface deci cu o multime de actori ale caror interese sunt departe de a fi convergente. (…) Actuala criza este semnul unei rupturi totale a societatii. Capitalismul nu mai este in curs de desvoltare, ci in curs de terminare. Puterile occidentale nu-i mai pot face pe altii sa le plateasca costurile crizei, asa cum facusera in 1929 cu masiva scadere a preturilor materiilor prime. Asistam la un proces de autodistrugere fie a sistemului, fie a modului sau de functionare.“

            Ce se petrece in Romania ? Ar fi multe de spus, dar sunt suficiente cateva cifre. Conform Biroului de Statistica al Uniunii Europene (Eurostat) in 2007 comparativ cu 2006 preturile la produse agricole au sporit in ansamblu U.E. cu 6,5 % , dar in Romania – cu 13,8 %. La cereale in U.E. au sporit cu 49 %, dar in Romania – cu 81 %. La legume in U.E. – cu 0,4%, in Romania – cu 49 %. S-ar crede ca din aceasta au avut de castigat fermierii romani. Nici vorba de asa ceva, caci tot acolo se arata ca in Romania s-a inregistrat in 2007 aproape cel mai mare declin din U.E. al veniturilor pe cap de agricultor : – 16,1 %. Iar in timp ce intreaga lume are nevoie de tot mai multe cereale, in tara noastra dintr-un total de 15 milioane hectare teren agricol, aproape 4 milioane ha. stau in parloaga. O explicatie este si aceea ca, daca in tarile U.E. marimea unei exploatari agricole este in medie de 34,7 ha., ceeace permite proprietarilor sau asociatiilor de producatori sa efectueze chiar ei o parte din prelucrarea produselor si comercializarea lor, in Romania media unei exploatari este de doar 2,7 ha. , mult prea mica deci pentru o agricultura rentabila. Pe de alta parte si in agricultura romaneasca au patruns firme sau particulari straini, ce obtin profituri substantiale atat din cresterea preturilor, cat si din mentinerea cat mai scazuta a remunerarii salariatilor lor romani.             

Tags: , , , ,

One Response to “FOAMEA MONDIALA CE VINE”

  1. corinacretu Says:

    Sunt foarte interesante articolele dvs, felicitari! pentru mine sunt si foarte utile. Va doresc o saptamana frumoasa!

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: