Derrida si noi

             Intr-o carte aparuta in 1993 („Spectres de Marx“), filozoful francez  J. Derrida facea urmatorul diagnostic dur la adresa actualului stadiu al modernitatii : „Lumea merge rau, tabloul este sumbru, ba chiar negru. Ce sa crezi astazi despre imperturbabila usurinta cu care se aduc elogii triumfului capitalismului sau liberalismului economic si politic ? Trebuie sa recunoastem ca democratia parlamentara nu a fost niciodata intr-o asemenea stare de disfunctionare in democratiile occidentale. Reprezentativitatea electorala nu este numai falsificata, cum a fost si in trecut cazul, de un mare numar de mecanisme socio-economice, dar ea se exercita din ce in ce mai prost intr-un spatiu profund rascolit de aparatele tele-mediatice“.   

            Derrida, ganditor nemarxist, considera ca „noua ordine mondiala“ este marcata de zece tare fundamentale :

1)      somajul;

2)      excluderea civica si sociala a oamenilor fara adapost (homeless);

3)      razboiul economic intre diferite state dezvoltate, intre ele si cele subdesvoltate;

4)      contradictiile economiei de piata, in special intre liberalism si diferite forme de protectionism ale statelor desvoltate;

5)      agravarea datoriei externe a unor tari care ajung sa fie excluse de pe piata mondiala;

6)      folosirea industriei de armament ca factor reglator al economiilor desvoltate;

7)      diseminarea armelor atomice;

8)      inmultirea razboaielor inter-etnice;

9)      puterea crescanda a grupurilor mafiote asupra puterii de stat;

10)  precaritatea dreptului si a institutiilor internationale.

      Desigur ca la cele de mai sus s-ar mai putea adaoga si alte tare, insuficient vizibile la data cand se scriau cele de mai sus: proliferarea razboiaielor armate de tipul celor din Afganistan si Irak; criza tot mai accentuata de materii prime, indeosebi de petrol si cereale; agravarea dezechilibrului climatic prin insuficienta masurilor de protectie a mediului s.a.

      Respingand laudele la adresa democratiei liberale, Derrida conchide ca „niciodata violenta, inegalitatea, excluderea, foametea si deci opresiunea economica n-au afectat atatea fiinte umane in istoria umanitatii. In loc de a se ridica in slava idealul economiei de piata capitaliste, in euforia sfarsitului istoriei, in loc de a celebra „sfarsitul ideologiilor“ si sfarsitul marilor discursuri emancipatoare, sa nu neglijam niciodata aceasta evidenta facuta din numeroase suferinte singulare: nici un progres nu permite sa se ignore ca niciodata, in cifre absolute, niciodata atatia barbati, femei si copii n-au fost aserviti, infometati sau exterminati pe pamant“.    

      Se vede oare, in cei 15 ani ce au trecut de atunci, o imbunatatire pentru cei multi ? In conditiile globalizarii, ale unei stranse intrepatrunderi a economiilor, ale integrarii politice si economice a statelor europene, se pune intrebarea in ce masura cele zece tare fundamentale mentionate de Derrida se rasfrang si asupra existentei cetateanului roman? 

In Romania, daca din datele statistice este eliminata patura subtire a celor zece mii de persoane cu cele mai ridicate venituri, se poate oare spune ca pentru restul populatiei a avut loc o crestere simtitoare a nivelului de trai in ultimii 18 ani?

      Nu este vorba despre o reabilitare a fostului regim, sanctionat de istorie pentru grave lacune, ci de recunoasterea faptului ca lumea zilelor noastre este inca, pentru foarte multi, inacceptabila uman si social. Datele statistice ale INS arata cum a evoluat castigul salarial real in Romania: 1990 -100; 1991 – 81,5; 1992 – 70,8; 1993 – 58,9; 1994 – 59,1; 1995 – 66,5; 1996 – 72,7; 1997 – 56,2; 1998 – 58,4; 1999 – 57,0; 2000 – 59,4; 2001 – 62,4; 2002 – 63,9; 2003 – 70,8; 2004 – 78,3; 2005 – 89,5 . Datele anuarului statistic se opresc al acest an (2005), desi institute statistice din alte tari ofera date pana la zi, chiar cu aproximatie. In Uniunea Europeana se plateste in medie pentru o ora de munca 35 Euro in Danemarca. Ceva mai putin primesc pe ora salariatii in Suedia, Belgia, Luxemburg, Franta  si Olanda, Germania e pe locul 7 cu „numai“ 29,10 Euro/ora. In intreprinderile prelucratoare de metal nivelul castigului orar este in U.E.de 36 Euro pe ora, iar in Germania – 33 Euro. In Romania, datele INS arata ca costul mediu orar al fortei de munca (Lei/ora) a fost in 2005 de 7,79 lei (adica 2,22 euro) din care in industrie 7,58; in agricultura – 5,30; in constructii – 6,46 ;  in comert – 5,66; in transport si telecomunicatii – 9,74; intermediari financiari – 21,33; in administratia publica si aparare – 8,5o; in invatamant – 8,42; in sanatate – 7,58.

Se vede deci ca salariul real nu numai ca nu a atins nivelul din 1990, dar el este aproximativ de 15 ori mai mic decat cel din tarile occidentale membre ale U.E. Alte date arata ca salariul mediu pe economie al salariatelor femei este in tara noastra doar 77 % din cel al barbatilor, precum sa ca in cheltuielile unei gospodarii medii de trei persoane se duc pentru alimente 47,2 %, pe produse nealimentare 28,8% si pe plata serviciilor 24,0%. In alte tari occidentale cheltuielile unei familii pentru alimente nu depasesc 20 %, iar serviciile – aproape 50 %. Guvernarea social-democrata intre 2000-2004 a pus lupta contra saraciei printre prioritatile sale, infiintand CASPIS (Comisia Antisaracie si Promovare a Incluziunii Sociale) care si-a desfasurat activitatea doar pana in 2005, considerandu-se probabil de guvernul PD-PNL ca saracia in Romania a fost deja lichidata.

Ce studii sociologice se efectueaza acum la noi asupra situatiei categoriilor celor mai napastuite ale populatiei : someri, pensionari, femei singure ce isi cresc copiii, persoane marginalizate, etc. asa cum efectua acum cativa ani in Franta marele sociolog Pierre Bourdieu ce a publicat rezulatele in cartea „Mizeria lumii“?

      Starea in care traiesc inca multi romani ce isi asigura supravietuirea prin consumul de produse agricole produse de ei insisi (Romania are ponderea cea mai mare de mici fermieri din tarile UE) pare a fi ignorata de guvernantii ce sunt in aceste luni mai ales preocupati de loviturile pe care le dau si le primesc in cadrul campaniei electorale. Iar efectele crizei petrolului, a celei a cerealelor si peste cativa ani – a apei potabile si de irigatii, nu s-au manifestat inca in intreaga lor amploare. 

 

 

 

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: