MAI MULTI BOGATI CA NICIODATA

                                    

             Cu incepere din anii `80 numarul celor mai bogati oameni din lume a inceput sa creasca exponential. Pana atunci era nevoie de una sau doua generatii pentru a se strange averi fabuloase ca cele ale lui Rockefeller, Carnegie sau Vanderbilt in Statele Unite, sau ale fratilor Albrecht, ale familiei Quandt sau Otto in Germania. Dar cu 20-25 de ani in urma, in America lui Ronald Reagan a aparut turbocapitalismul, investorii financiari s-au implicat in treburile firmelor industriale si comerciale, le-au fragmentat sau le-au vandut, au concediat personal si au pretins managerilor performante superioare. Dereglementarile si reducerile de impozite au inceput in America si s-au extins in celelalte tari. Au aparut intreprinderi Hightech  cu profituri uriase (Google, Microsoft) ce si-au umplut de milioane salariatii. Toti erau castigati din aceasta : bancherii ce finantau, managerii de companii ce pretindeau salarii de milioane, hedgefonds-managerii ce sfatuiau unde sa fie investiti rentabil banii proaspat castigati. Iar in noile tari ale capitalismului Brazilia, Rusia, India, China au aparut averi fabuloase, in parte prin indrazneala, in parte prin protectie, in parte prin privatizarea intreprinderilor de stat si in parte prin vanzarea de titei si alte materii prime. Speculantii au facut si ei afaceri bune folosind buna credinta si lipsa de experienta a celor ce abia intrasera pe noile piete. 

            Revista americana „Forbes“ cerceteaza anual sa afle numarul miliardarilor (in US dolari) pe glob si, ultima data, a ajuns la cifra de 1125. Impreuna luati ei poseda 4.400 miliarde dolari. Dintre ei  473 traiesc in USA, 87 – in Rusia, 59 – in Germania. Numarul lor creste cel mai repede (cu 8-10% pe an) in China, India, Rusia si Kazahstan. Cei mai bogati oameni de pe glob sunt : Warren Buffet (SUA – investitii) – 62 mlrd. dol.; Carlos Slim Helu (Mexic – Telecom) – 60 mlrd. dol.; Bill Gates (SUA – software) – 58 mlrd. dol.;  Lakshmi Mittal (Marea Britanie – Siderurgie) – 45 mlrd. dol.; Mukesh Ambani (India – chimie) – 43 mlrd. dol.; Anil Ambani – (India – industrie) – 42 mlrd. dol.; Ingvar Kamprad (Suedia – mobila-Ikea) – 31 mlrd. dol.; K.P.Singh (India – imobiliar) – 30 mlrd.; Oleg Deripaska – (Rusia – aluminiu) – 28 mlrd. dol.; Karl Albrecht (Germania – comert-ALDI) – 27 mlrd. dol.    

            Daca luam in consideratie categorie vasta a celor ce poseda o avere de peste un milion US-dolari (fara valoarea caselor lor), se constata (cf. Scorpio-Partnership) ca  in Statele Unite sunt 3.114.000 milionari, in Japonia – 765.000, in Marea Britanie – 557.000, in Germania – 375.000, in China – 373.000, in Franta – 304.000, in Italia – 280.000, in Canada – 266.000,  in Brazilia – 199.000, in Elvetia – 189.000, in Australia – 180.000, in India – 141.000, in Mexic – 136.000, in Rusia – 131.000, in Olanda – 125.000, in Spania – 121.000, in Africa de sud – 107.000, in Arabia Saudita – 62.000,  in Polonia – 54.000.

            Atati oameni bogati nu au fost niciodata in istorie. Sunt multe cauze ale acestui fenomen, dar ele au un efect : in intreaga lume se restrange categoria mijlocie a populatiei, in timp ce extremele – saracii si bogatii – sporesc. Dupa parerea lui Liam Bailey, economist-sef al firmei londoneze de imobile de lux Knight Frank „Bogatii vor deveni tot mai bogati. Lumea se imparte de pe acum in doua grupe : plutonomia si restul. Consumatorii bogati sunt in numar mic, dar proportional ei reprezinta o mare parte din venituri si din consum“. Studiile lui Kevin Phillips din SUA au aratat ca cei 22% ce formeaza patura cea mai bogata in societatea americana au 60% din consumul total, in timp ce cei 20% de la partea de jos a societatii reprezinta doar 3% din consum.

            O explicatie pentru asta e economica si o stie orice om de banca : cu cat ultrabogatii acumuleaza o mai mare avere, cu atat dividentele sunt mai grase. Iar de la un anumit punct, ei se imbobatesc chiar fara sa mai intreprinda nimic. Pot face speculatii bursiere perdante, ceeace este rar, caci sunt inconjurati de cei mai buni consilieri financiari, dar asta nu le mai afecteaza esential situatia. Economistul Austan Goolsbee de la Universitatea din Chikago a socotit ca „patronul firmei de software Larry Ellison ar trebui sa cheltuiasca 183.00 dolari pe ora doar pentru a nu deveni si mai bogat“. Dar alta explicatie este de ordin psihologic. Bogatasii isi cumpara iahturi cu helicoptere si cu cascada artificiala la bord, invita pop-staruri care sa cante la party-urile lor, cumpara zeci de ceasuri scumpe la bijutieri din St.Moritz, platesc 6.000 euro o sticla de sampanie. Ei simt ca isi pot permite orice fantezie, dar odata dorinta indeplinita – cauta o alta noua, originala.

            S-ar putea spune ca asta nu ar trebui sa deranjeze, caci banii acestor mari consumatori se reintorc iarasi in economie : din ei traiesc chelnerii, ceasornicarii, fabricantii de iahturi, s.a. Dar Chuck Collins de la Institute for Policy Studies din Washington arata ca aceasta furie de consum a ultrabogatilor se rasfrange negativ asupra clasei mijlocii. Bogatasii cumpara cele mai frumoase plaje si locuri de odihna, avioanele lor private blocheaza aeroporturile, ocupa cele mai bune cartiere de locuit in orase, rezerva cele mai bune scoli pentru copii lor. „In America se duce o lupta mare pentru a capata un loc la un colegiu privat. Aceste colegii ii prefera pe cei ce platesc mai mult. Iar fiindca sunt bogati destui, guvernul reduce cheltuielile publice pentru invatamant. Multor copii li se inchide astfel drumul spre viitor.“

            Sunt si ultrabogati care traiesc modest, de  pilda „regele“ software-ului din India, Azim Premji, sau magnatul lemnului din SUA, Tim Blixseth, dar ei sunt rari. Mai frecvent intalniti sunt cei care, preocupati de a-si folosi intelept banii, fac donatii spectaculoase sau creeaza fundatii de binefacere. Este in prezent un boom in Statele Unite al acestor fundatii, mai ales dupa exemplul dat de sotii Gates care au alocat peste douazeci de miliarde dolari pentru o fundatie destinata eradicarii malariei si saraciei. Baroneasa Marion Brandstetter, figura de baza din high-society de la Monaco, recomanda : „Daca doresti sa te stabilesi aici, la Monte-Carlo, trebuie sa participi mai intai la niste festivitati de binefacere, unde sa iti daruiesti cam 20% din avere. Abia apoi poti spera sa fii primit in inalta societate“.    

           

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: