CALEIDOSCOP MONDIAL (VII)

                                             

            Cand esti considerat sarac in U.E. ? Pentru ca cineva, care traieste in una din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, sa intre in categoria saracilor, e necesara conditia ca el sa castige sub 60% din venitul mediu net din tara sa. In conformitate cu datele statistice ale lui Eurostat pe 2005, o familie (doi parinti cu doi copii minori) este considerata drept saraca daca venitul total lunar este mai mic decat : 2990 euro in Luxemburg;  2323 euro in Danemarca; 1889 euro in Austria; 1798 euro in Germania; 1673 euro in Franta; 1506 euro in Italia; 111 euro in Spania; 266 euro in Polonia; 231 euro in Letonia; 127 euro in Romania. In suma respectiva se cuprind cheltuielile cu chiria, caldura, hrana si imbracamintea. In Germania s-a socotit ca in 2006 in categoria saracilor intra 16,5 % din populatie, adica 13,5 milioane persoane (cu un milion mai putin decat in 2005). In Romania CASPIS (Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale) a calculat ponderea saracilor pe anul 2004 la 25,1 % din totalul populatiei (fata de cca. 7 % in 1989), iar a celor aflati in saracie extrema – la 8,6 %. Dupa acest an se pare ca nu s-au mai facut studii privind nivelul saraciei in tara noastra (vezi www.caspis.ro). Nici Banca Mondiala nu are date mai recente privind nivelul saraciei in Romania. Important este insa ca tara noastra intampina cea mai mare criza economica postbelica in conditii atat de precare. Este fie ignorant, fie naiv cel ce crede ca frigurile ce zgaltaie economia mondiala ne vor ocoli. Mai mult ca oricand este necesar ca in urmatorii ani la putere sa vina un guvern care sa aiba atat autoritatea, cat si priceperea de a carmui economia astfel incat sa evite un dezastru. Dezastru de care vor suferi mai intai paturile cele mai sarace…

                                                                       *

            Starea coruptiei in lume. – Se stie  ca pentru masurarea gradului de coruptie intr-o tara exista o organizatia internationala „Transparency International“ cu sediul la Berlin. Anual expertii acestei organizatii fac studii intr-un numar de 180 de tari si pun note. Nota maxima 10 este data celor la care nu s-a inregistrat nici un caz de coruptie, nota zero – echivaleaza cu un sistem foarte corupt. Datele de pe anul 2008 au fost recent date publicitatii. Tarile cu nota 9,3, deci cele mai putin lovite de flagelul coruptiei  : Danemarca, Noua Zeelanda si Suedia. Sigapore e pe locul 4 cu 9,2 puncte, urmata de Finlanda cu 9,0 puncte. Germania si Norvegia sunt pe locul 14 ambele cu 7,9 puncte; Marea Britanie pe locul 16 cu 7,7 puncte; Statele Unite pe locul 18 cu 7,7 puncte, Franta pe locul 23 cu 6,9 puncte; China pe locul 72 cu 3,6 puncte; Romania pe locul 74 cu un punctaj de 3,1 (alaturi de Algeria, Madagascar, Mauritania, Panama si Sri-Lanka); Nigeria pe locul 121 cu 2,7 puncte; Rusia pe locul 147 cu 2,1 puncte; Guineea, Sudan, Ciad  pe locul 173 cu 1,6 puncte; Afganistan pe locul 176 cu 1,5 puncte; Haiti pe locul 177 cu 1,4 puncte; Burma si Irak sunt pe locul 178 cu 1,3 puncte; iar pe locul 180 este Somalia cu 1,0 puncte.

                                                                       *

            ABC-ul capitalismului – Criza financiara ce a cuprins lumea i-a determinat pe cei de la marea editura berlineza Dietz-Verlag se reediteze de graba cele trei volume din „Capitalul“ de Karl Marx, in total 2500 pagini (35 euro). Presa germana semnaleaza asta („Die Zeit“ din 16 oct. 2008) ca un eveniment, deoarece in paginile cartii se intalnesc elemente ce par a descrie in chip uimitor situatia ivita astazi. Primul volum, aparut intaia data in 1867, arata ca piata e un mecanism ce serveste le distributia nu numai a bunurilor, ci si a muncii continuta in fabricarea lor. Se mai aminteste si de formarea „capitalului fictiv“ sub forma cursului actiunilor, care dau iluzia ca banii s-ar naste din circulatia automata a banilor. Iar in cel de al treilea volum, aparut postum (in 1894) Marx vorbeste despre „pleznirea basicii de sapun al capitalului nominal“, cand „criza financiara duce la productia in stoc si la blocarea ei“. In societatile pe actiuni, ca si in activitatea bancara, Marx vedea un fel de forme prealabile de socialism, deoarece in ele actioneaza persoane imputernicite sa gospodareasca „capitalul social“, iar nu banii proprii. Dar tocmai de aceea, scria el, atunci cand are loc criza, zguduirea economica e atat de puternica incat pericliteaza intreg sistemul financiar. Singura salvare este atunci statul, obligat sa intervina, argument ce pentru el justifica inca odata socialismul. La sfarsitul lui 1857 intr-un articol publicat in New York Daily Tribune si intitulat „Criza financiara in Europa“, Marx descria eforturile depuse in Germania de asanare a creditului prin cumpararea de guvern a hartiilor de valoare putrede si numea aceste actiuni „un fel de comunism“.

            Aparent istoria se repeta. Dar evaluarile de acum 140 de ani nu se prea potrivesc cu capitalismul activitatilor de servicii si cel informational al zilelor noastre. Teoria este insa utila, caci scoate la iveala un aspect : capitalismul contine tendinta opusului sau, adica a economiei de comanda, in care deciziile riscante ale unor mici grupe sau chiar a unor indivizi, pot avea consecinte de amploare mondiala. Iar in asemenea cazuri e nevoie nu de libertatea pietelor, ci de reglementarea si controlul lor. Prin asta unele crize pot fi evitate, dar nu toate. Nu trebuie sa fii marxist pentru a sti ca un capitalism strans interconectat va duce mereu la o succesiune de mari succese si grave esecuri.

Tags: , , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: