CALEIDOSCOP MONDIAL (IX)

                                                

            SCLAVAJUL  IN AMERICA – Casa Alba, resedinta viitorului presedinte al Statelor Unite a fost construita de sclavi negri. Si cladirea Capitoliului, unde pe 20 ianuarie Barack Obama va depune juramantul de presedinte al SUA, a fost edificata tot cu munca sclavilor. Cu exceptia lui John Adams, cel de al doilea presedinte, de profesiune avocat, toti ceilalti parinti fondatori ai Americii aveau mosii pe care lucrau  sclavi. George Washington, primul presedinte, si-a eliberat cu putin timp inainte de a muri cei 124 de sclavi negri. A facut-o in mod public, pentru ca urmasii sai sa nu ii incalce apoi dorinta.

            Thomas Jefferson (al treilea presedinte al SUA) avea peste o suta de sclavi ce munceau pe plantatia sa de la Monticello, dar acest lucru ii chinuia constiinta. El era de parere ca unui sclav negru i se poate permite sa citeasca, dar nu si sa scrie, caci atunci ei ar putea fi tentati sa-si confectioneze documente de identitate false pentru a evada din sclavie. Jefferson este autorul principal al Declaratiei de Independenta in care e prevazuta egalitatea tuturor oamenilor, dar el nu era convins de posibilitatea integrarii negrilor in societatea americana. Era de parere ca negrii nu vor uita niciodata felul in care au fost tratati de stapanii lor albi si deci preconiza segregarea rasiala sau in cel mai bun caz expedierea negrilor in tarile lor de origine.

             In 1850, Statele Unite aveau o populatie de 23 milioane locuitori, din care 3,2 milioane erau sclavi. Sclavagismul a fost abolit in St. Unite abia la 1 ianuarie 1863 prin proclamatia lui Abraham Lincoln, cel de al 16-lea presedinte. Lui i s-a ridicat un monument la Washington, pe treptele caruia la 28 august 1963 Martin Luther King a rostit celebrul discurs privind „visul“ sau despre o lume multirasiala.

            In discursurile sale, Barack Obama si-a exprimat convingerea ca Fondatorii Americii ar fi dorit sa aboleasca sclavia, dar nu au trecut la fapte, deoarece doreau sa pastreze unitatea tarii. Intr-adevar reprezentantii Carolinei de sud, stat unde populatia era formata in proportie de 60 % din negri, declarasera ca vor parasi Uniunea daca se proclama eliberarea sclavilor. Constitutia americana nu pomeneste nimic despre abolirea sclaviei. Ba mentinerea acesteia era indirect stimulata prin prevederea ca o populatie mai numeroasa a unui stat permite trimiterea unui numar mai mare de reprezentanti in Congres.

            A doua zi dupa alegerea lui Obama, monumentul lui Lincoln a fost inconjurat de un sir de panouri pe care, in zilele urmatoare, mii de oameni au venit si au scris mesaje de speranta si imbarbatare adresate omului ce este privit ca facand deja parte din linia generoasa a Fondatorilor.

 

 

 

            SALVAREA INDUSTRIEI AUTO AMERICANE – La 18 noiembrie, patronii companiilor General Motors, Ford si Chrysler au venit la Washington si s-au vaicarit in fata Congresului pentru obtinerea de urgenta a unui ajutor. Ei au afirmat ca daca nu li se dau fara intarziere 25 miliarde dolari, din cele 700 miliarde garantati de stat pentru salvarea sectorului bancar si financiar, ei vor fi obligati sa-si inchida portile. Allan Mullaly, seful firmei Ford a intrebat: „Are industria de automobile americane un viitor? Este util pentru America un imprumut garantat de stat pentru aceasta industrie? Eu cred ca raspunsul la aceste doua intrebari este da“. Richard Wagoner (General Motors) a adaogat „Este vorba de a evita o catastrofa nimicitoare pentru Statele Unite“. Iar Robert Nardelli (Chrysler) a spus: „Recunosc ca nu e vorba despre o suma mica, dar cred ca solicitarea noastra este solutia cea mai putin costisitoare in comparatie cu oricare alta“.

            Fraze emotionante, care insa nu au convins Comisia Congresului insarcinata cu analiza problemei. Membrii ei ar fi dorit ca cei trei patroni sa-si ceara mai intai iertare pentru starea in care au adus industria de automobile americana. Dar acestia au preferat sa joace cartea inspaimantarii, aratand ca falimentul firmelor lor ar pune pe drumuri milioane de locuri de munca si deci, prin naufragiul lor, se duce la fund intreaga economie. Pe YouTube este difuzat un video-clip al lui General Motors in care se afirma ca 13 milioane de locuri de munca, inclusiv soferii de taxiuri si cei ce spala masinile, depind de industria auto. Chrysler are si el un video-clip in acelasi sens, dar in care falimentul celor trei giganti auto ar afecta  4,5 milioane locuri de munca. Iar un organism independent de evaluare a ajuns la concluzia ca doar 3 milioane de locuri de munca depind, direct sau indirect, de industria auto americana si ca falimentul acesteia, nu va duce la disparitia taxiurilor.

            Celor trei patroni nu li s-a aprobat (inca) cererea. Dar un membru al Comisiei a intrebat daca starea de jena financiara pe care o prezinta i-a determinat sa vina la Washington cu un avion de cursa regulata. Raspunsul celor trei a fost negativ : toti au zburat cu avioanele lor personale.  

 

Tags: , , , , , , , , ,

One Response to “CALEIDOSCOP MONDIAL (IX)”

  1. Mordechai Says:

    Dincolo de evaluarea unuia ori altuia asupra numărului de potenţiali şomeri, dincolo de discuţia despre impactul asupra economiei, există acolo nişte factori mult mai importanţi. Nu uitaţi că industria auto e principalul grup de lobby pe dealul capitoliului. Şi cel mai mare donator pentru campaniile electorale. Şi după ce noul preşedinte se va fi instalat împrumutul va fi aprobat bine-merci.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: