MOSTENIREA LUI DARWIN

Anul 2009 este anul astronomiei (400 de ani de la construirea de Galileo Galilei a primului telescop), aniversarea a 250 de ani de la nasterea lui Fr. Schiller si a 200 de ani de la nasterea lui Edgar Allan Poe, Felix Mendelsohn-Bartholdy si Nicolai Gogol. Dar este si anul in care acum doua secole, la 12 februarie 1809, s-a nascut Charles Darwin, savantul englez care se poate spune ca a schimbat radical conceptiile despre aparitia si evolutia vietii pe pamant.
Sondajele arata ca aproape 50% dintre americani mai cred ca oamenii, animalele si plantele au fost create de Dumnezeu acum vreo 6000 de ani, exact in forma in care sunt astazi. Iar aproape tot atat de multi cetateni ai SUA cred ca intreaga viata pe pamant a aparut cu miliarde de ani in urma pe baza unui plan detaliat, faurit de o fiinta supranaturala. Asemenea prejudecati nu sunt intalnite numai in America, ci si in unele tari europene. Totusi, cu 150 de ani in urma Charles Darwin demonstrase in cartea sa „The Origin of Species“ ca fiecare fiinta este inrudita cu oricare alta, ca noi suntem un produs intamplator al istoriei naturii si ca existenta noastra de astazi e datorata capacitatii naturale de adaptare, iar nu este creatia unui stapan atotputernic din ceruri.
Daca teoria lui Darwin despre originea vietii este mereu complectata si confirmata de analize genetice, de noi descoperiri de fosile si oseminte, nu sunt putini cei ce o contesta pe motive religioase, culturale sau politice. „Creationistii“ sunt activi impotriva „evolutionistilor“ si folosesc termenul de „darwinism“ drept o insulta. In limbajul curent notiunea de „darwinism social“ este asociata cu dreptul celui mai tare intr-o societate in care se duce o lupta fara mila pentru supravietuire si a fost abuziv folosit pentru ideologiile de extrema dreapta. Dar cand astazi se vorbeste despre criza capitalismului, se subintelege criza unui anumit darwinism, cel al concurentei si egoismului. Chiar si unii filosofi, ca de pilda J. Habermas, vorbesc despre nevoia depasirii „politicii mondiale social-darwiniste deslantuite“. Dar Charles Darwin nu a contribuit prea mult la interpretarile date ulterior teoriilor sale.
Aportul istoric al lui Darwin e de necontestat. Este primul care a formulat o teorie generala a vietii, i-a pus existentei omului o baza naturala, materiala. Prezentand un mecanism plauzibil al evolutiei fiintelor, el a contestat ca nimeni inaintea lui modelul aparitiei speciilor, in vigoare pe vremea sa. Dar el a avut si erori, considerand de pilda ca teoria evolutionista explica teoria suprapopularii pamantului elaborata anterior de Thomas Malthus.Dupa cum se stie acesta afirma ca sporul demografic fiind exponential, iar cresterea hranei – lineara, consecinta inevitabila ar fi o foamete generalizata. In prefata la editia 5-a a cartii sale despre originea speciilor (1869), Darwin scrie: „Lumea ar trebui sa se abtina de a se mai casatori, pentru a-i feri pe copiii lor de chinurile saraciei. Saracia nu e doar un rau, ea duce la continua sa sporire“. Exagerat impinsa mai departe, teoria evolutiei a permis unora sa afirme ca deosebirile culturale in societatea umana sunt fixate genetic, ca genele ghideaza comportamentul si ca, invers, comportamentul uman se depune in gene. Preferinta acordata de Darwin insusirilor naturale, innascute ale omului, fata de cele dobandite, a dus si ea la concluzii greu de acceptat azi: oamenii s-ar naste buni sau rai, stapani sau slugi, doar pentru ca biologia i-a facut asa.
Darwin nu a acceptat rasismul. El ii considera pe toti oamenii, indiferent de culoarea pielii, ca reprezentanti ai unei specii unice si a luptat intreaga viata impotriva sclavagismului. El considera totusi ca rasele (in sensul acceptat pe vremea sa) se deosebesc prin grade diferite de desvoltare. Pe unele, carora le apartine si el, selectia naturala le-a favorizat, dar celelalte vor trebui sa mai astepte cateva generatii pana cand vor ajunge pe aceiasi treapta. Idee care stim astazi ca nu are sens, chiar si numai daca privim la cel ales recent de americani ca presedinte. Un alt domeniu in care teoria darwinista a esuat este credinta ca progresul uman este rezultatul concurentei intre indivizi. Astazi insa, in sistemele biologice chiar, cooperarea iar nu competitia, este privita drept principiul conducator, pe orice treapta a evolutiei. Si ar mai fi ceva de adaogat: evolutia culturala nu se desfasoara dupa teoria lui Darwin, ci mai curand dupa cea a lui Lamarck. Insusiri ca limba, manuirea uneltelor, cunostintele medicale, sunt transmise prin cunostinte ce se deprind si invata, iar nu prin gene. Informatia curge mai repede decat sangele.
Mort la 73 de ani , lui Darwin i s-a recunoscut geniul si a fost inmormantat la Westminster Abbey alaturi de Isaac Newton.

Tags: , , , , , ,

One Response to “MOSTENIREA LUI DARWIN”

  1. Ovidiu Lazar Says:

    Am dat acccidental peste jurnalul tău şi mi-am dat seama că îţi place să te documentezi. Felicitări. Mi-a plăcut acribia ta.
    Legat de subiect, cred că nimeni din lumea academică autohtonă nu va comenta favorabil aceste aniversări pe care le sărbătoresc celelalte comunităţi. Şi mai cred că sunt şi câţiva care habar nu au de ele. Când aud de la prieteni cum profesorii lor de medicină sau matematică de pe aici se mai împiedică la cursuri să le vorbească despre împlinirea întru dumnezeu mă apucă plânsul şi mă întreb oare dacă nu cumva frica de moarte îi face să-şi piardă simţul raţiunii. Ajung să cred ceea ce-mi spunea tutorele meu în facultate: “Românii îşi aduc aminte de dumnezeu doar atunci când îi apucă frica de moarte sau au dat de fundul sacului. Babele învaţă drumul spre biserică ca să înveţe unde ajung, şi nu pentru că ar crede cu adevărat.” Şi cum să nu-i dăm dreptate lu Marx? Cred că nu e tâmpit complet când a concluzionat că religia e opiumul popoarelor. Cu ceva circ, o agitare a fricii de moarte şi minciuni gogonate despre viaţa de apoi supunerea e asigurată? Fernando Savater în Viaţa eternă e savuros în această privinţă. Merită lecturat

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: