Ce ne facem cu clasa mijlocie?

In numarul din 14 februarie 2009 al revistei britanice ECONOMIST este publicat un raport consacrat problemei clasei mijlocii. Am aflat cu prilejul asta ca in aceasta categorie intra acum peste jumatate din populatia lumii.Ce semnificatie poate avea aceasta informatie? Si mai intai ce este in fond aceasta „clasa mijlocie“ ? Conform unei definitii, ar intra aici cei ce au un venit suficient pentru ca o treime din el sa fie consacrat altor cheltuieli decat hranei si locuintei. Adica cei care nu sunt nici bogati, cu o avere suficienta pentru a nu mai lupta pentru existenta, dar nici saraci, traind de pe o zi pe alta. In clasa mijlocie intra deci cei in masura sa achizitioneze diferite obiecte tehnice de consum, sa se ingrijeasca mai bine de sanatate si sa dea bani pentru o buna educatie a copiilor. Revista mai arata ca in numeroase tari in curs de desvoltare, in special din Asia, a sporit in mod exploziv in ultimii ani numarul celor care, pana atunci saraci, au intrat in clasa mijlocie. Aceasta se datoreste in primul rand castigurilor obtinute de aceste tari prin comertul international, ca urmare a salariilor scazute. Fenomenul cresterii clasei mijlocii e insotit de o rapida urbanizare, atunci cand fermierii isi abandoneaza munca agricola pentru a lucra in fabrici. Este ceeace s-a petrecut in China intre anii 1990 si 2005, cand ponderea clasei mijlocii a sporit de la 15% la 62% din totalul populatiei, dar si ceeace se petrece acum in India. In intreaga lume cresterea ponderii clasei mijlocii – scrie revista – va continua pana in 2030, cu importante consecinte sociale, deoarece experienta europeana si nord-americana a aratat ca cei ce apartin acestei clase sunt mult mai bine informati si mai activi politic decat cei din patura saracilor.
Clasa mijlocie in tarile desvoltate, in St. Unite, in Marea Britanie si in Germania inregistreaza un declin al ponderei claselor mijlocii, indeosebi prin sporirea clasei celor saraci. In Franta, un studiu din martie 2009 al CREDOC (Centre de Recherche pour L’Etude et l’Observation des Conditions de vie) evalueaza clasa mijlocie la cca. 52% din ansamblul populatiei, fata de 48% in 1981. In aceasta categorie mediana intra cei ce castiga intre 1120 si 2600 euro pe luna brut (in medie 1474 euro dupa plata impozitelor). Din ansamblul populatiei 30% sunt saraci (sub 1120 euro) si foarte saraci (sub 780 euro/luna), iar 10 % – bogati si 10% – foarte bogati. Conform acestui studiu, dupa platirea impozitelor, cei din clasa mijlocie raman cu 1475 euro pe luna, din care 38% sunt bani consacrati „cheltuielilor obligate“(chirie si intretinere, apa, gaze, electricitate, telefon, asigurari) si 42% unor „cheltuieli inevitabile (alimentatie, transport, educatie, sanatate). Unui francez mediu ii raman deci cca. 20% (294 euro/luna) pentru cheltuieli de distractie, vacanta, imbracaminte, dotare cu obiecte tehnice si economii. Ca acest lucru nu e suficient o arata faptul ca in 2008, din clasa mijlocie 48% nu s-au putut duce in vacanta, 34% nu poseda o masina auto, 50% nu au acces la Internet acasa, iar 40% nu au carnet de CEC. Recesiunea ce se anunta in 2009-2010 va lovi indeosebi clasa mijlocie, din care peste 70% declara de pe acum ca si-au impus un regim de economii in bugetul familial. Se indeparteaza totodata perspectiva ascensiunii sociale, deoarece in ritmul actual de crestere a consumului, ar fi nevoie de 32 ani pentru ca un francez din clasa mijlocie sa atinga nivelul de trai al categoriei imediat superioare.
In Romania nu sunt studii detaliate despre clasa mijlocie. Intr-un articol din Cotidianul din 2007 se evalueaza clasa mijlocie romaneasca la 18.000 persoane, care castiga peste 1500 euro pe luna, adica sub unu la mie. In alt articol al sociologului Mircea Kivu se afirma – pe baza unor sondaje din 2007 si a unei alte definitii – ca la noi aceasta clasa sociala ar reprezenta cca. 20% din populatie, adica nu este categoria cea mai importanta a societatii ca in alte tari desvoltate.Totusi toate partidele politice se adreseaza clasei mijlocii, sustinand ca ea trebuie sprijinita, intrucat se spune ca o tara este prospera daca are o clasa mijlocie solida. Cand insa patura mediana este roasa la ambele capete, atat prin sporirea avutiei celor bogati, cat si prin cresterea numarului celor saraci ce cersesc ajutorul statului, capitalismul in tara respectiva nu o duce prea bine. Criza economica pe cale sa se deslantuie si la noi, va lovi tocmai aceasta clasa, deoarece ea este majoritar alcatuita din persoane sub 35 ani, are relatii si depinde de firmele internationale ce isi restrang activitatea, membrii ei au luat multe credite pe care vor fi constransi sa le returneze rapid, au case si actiuni ce isi scad drastic valoarea. Toate astea vor crea noi si severe presiuni asupra clasei politice. Iata de ce este util sa vedem si ce spune teoria marxista despre clasa mijlocie.
Marxismul defineste clasele sociale in functie de relatiile lor cu mijloacele de productie : nobilimea poseda pamantul, capitalistul poseda capitalul, iar muncitorul are doar forta de munca pe care trebuie sa si-o vanda pentru a putea trai. Marxismul nu vorbeste deci de clasa mijlocie, ci de burghezie, care in societatea capitalista este in realitate clasa conducatoare, cea care poseda cea mai mare parte a mijloacelor de productie (pamant, fabrici, banci, resurse), dar si care controleaza mijloacele de constrangere (politia, fortele armate, sistemul judecatoresc si cel al inchisorilor). Marx facea distinctia intre „capitalistii functionali“ care conduc efectiv intreprinderile, si „rentierii“, cei care primesc venitul proprietatilor lor sau dobanda capitalului investit, fara nici o participare in procesul de productie. Marx arata ca orice noua valoare este creata doar prin munca si deci, daca cineva face bani fara sa munceasca, inseamna ca altii, care muncesc, nu primesc valoarea cuvenita a muncii lor.
Aceasta punct de vedere este contestat insa de alti ganditori, care arata ca asa numita „nomenclatura“ in tarile comuniste nu era decat tot o burghezie pe care se sprijinea sistemul capitalismului de stat. Reamintind cuvintele lui Marx ca „burghezia a jucat un rol revolutionar in istorie“, filosoful Guy Debord subliniaza ca ea este unica clasa pentru care desvoltarea economica a fost atat cauza, cat si consecinta cuceririi societatii. Mai poate insa avea clasa mijlocie un rol revolutionar astazi? Iata o tema vasta, ce ramane deschisa comentariilor si interpretarilor…

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: