STANGA ASTAZI (I)

Peisajul politic german pare, la prima impresie, destul de apropiat de cel din Romania. Clasa politica se framanta din cauza crizei, facand apel la stat pentru salvarea bancilor, fara insa a se atinge de sistemul economiei de piata libere. La putere este un guvern de coalitie al celor doua mari partide de dreapta si de stanga, opozitia in parlament neavand o pondere suficienta pentru a putea impiedica adoptarea oricarei hotarari luata de cei doi. Deosebirile sunt totusi mari. In timp ce la noi stanga nu e reprezentata decat de social-democrati, in Germania – stanga are doua componente : una moderata (SPD – social-democratii la putere) si una radicala (Die Linke – extrema stanga in opozitie). Pe de alta parte, daca in Romania asupra spectrului politic apasa inca amintirea totalitarismului ceausist, servind munitie dreptei in lupta cu stanga, in Germania, in acest an al alegerilor in Bundestag, sporesc disensiunile in cadrul coalitiei guvernamentale, datorita nemultumirii electoratului fata de concesiile pe care ambele partide au trebuit sa le faca reciproc pentru a se mentine la putere. Totodata unele acuzatii cu privire la trecutul politic comunist, cu referire la SED (partidul unic din RDG), sunt utilizate indeosebi in disputa social-democratilor cu stanga extrema.
Am facut aceasta introducere pentru a prezenta o carte intitulata „Was ist heute links?“ (Ce este astazi stanga?) aparuta chiar in acest an in Campus Verlag. In ea sunt mai multe articole si interviuri luate unor oameni politici social-democrati, printre care un articol al lui Franz Müntefering, presedintele partidului social-democrat german, unul al lui Johano Strasser, scriitor si politolog, presedinte al PEN-Clubului german si altul al Heidemariei Wieczorek-Zeul, ministru al colaborarii economice si desvoltarii. Dar poate mai important in acest volum sunt cele „63 de teze ale unei Stangi a viitorului“, elaborate de un grup al tineretului SPD german, care in aceasta tara reprezinta aripa critica, de stanga, a social-democratiei. Aceste teze nu sunt lipsite de interes nici pentru cei cu simpatii de stanga de la noi din tara, deoarece arata ca social-democratia, supusa in epoci de criza contestarii concesiilor facute liberalismului, se reintoarce la valorile perene ale stangii, ce fusesera neglijate in asaltul din ultimii ani dat de liberalism.
„Ce este astazi stanga?“. Este o intrebare fireasca, dupa ce criza capitalismului, pe care politicienii de dreapta ne-o anunta calmi si fara nici un sentiment de vinovatie, a si inceput sa loveasca o buna parte a populatiei. Apare tot mai limpede ca dogma neoliberala a dereglementarilor si liberalizarii pietelor, a privatizarilor si a lasarii economiei nationale pe seama deciziilor unor banci din strainatate, nu duce la bunastare pentru toti, ci din contra – pe langa o sporita inegalitate sociala – produce nesiguranta si teama pentru ziua de maine.

Problema centrala a stangii este astazi critica capitalismului. Devenit principiul de baza al societatii, capitalismul este sursa inegalitatii crescande in societate, cu impartirea lumii in putini castigatori si multi pagubiti. De aici si ambivalenta statului : pe deoparte el poate contribui la progresul social, dar totodata asigura mentinerea in vigoare a principiilor capitalismului. Capitalismul este azi in plin proces de globalizare. Internationalizarea economica nu a atras insa dupa sine si o internationalizare a reglementarilor politice, care sa il tina in frau. Are apoi loc o crescanda precarizare, nesiguranta a muncii. Se reduce numarul muncitorilor implicati in munca industriala, concomitent cu inrautatirea conditiilor de lucru si cu sporirea dificultatii organizarii intereselor colective ale celor ce muncesc. In fine are loc o polarizare sociala crescanda, tot mai multi oameni simtindu-se marginalizati, exclusi si incapabili de a se organiza pentru a-si impune punctul de vedere in problemele educatiei, muncii, democratiei.
Dand raspuns la intrebarea „Ce inseamna a fi de stanga astazi?“, Fr. Müntefering crede ca ceeace-l caracterizeaza pe omul de stanga e nevoia consecventa de progres, dar numai insotita de cateva idei fundamentale :
Libertatea, pentru cat mai multi, iar nu pentru putini, libertatea de constiinta si de opinii, eliberarea de teama si nevoi. In programul SPD de la Godesberg (1959) scrie: „Social-democratii tind spre o societate in care fiecare om sa-si poata desvolta personalitatea in libertate, iar ca membru al societatii, sa ia parte responsabil la viata politica, sociala si culturala a celorlalti“. Social-democratii nu au nici un motiv sa lase ideea libertatii individuale doar pe seama celor ce flutura liberalismul.
Dreptatea, ca premisa a libertatii. Toti oamenii au pretentia indreptatita de a avea drepturi egale, sanse egale la educatie, munca, cultura si democratie, bineinteles – in aceleasi conditii de pornire. Dar cerinta dupa dreptate nu este si garantia obtinerii egalitatii in toate domeniile. Justitia sociala presupune egalitate de sex, egalitate intre generatii, egalitate in distribuirea bunurilor economice;
Solidaritatea, ca premisa si experienta a miscarii muncitoresti. Cine ajunge in nevoie, trebuie sa conteze pe solidaritatea de grup si sociala, om pentru om si generatie pentru generatie;
Socialul, ca forma organizata de catre stat a solidaritatii. Statul social nu se bazeaza pe acte de caritate, ci pe indatoriri si drepturi, pe responsabilitatea pentru soarta cetatenilor sai. Statul social sprijina pe cel bolnav, ca si pe cel ce si-a pierdut locul de munca, iar aceste garantii, inscrise in Constitutie, sunt rezultatul unor indelungate lupte duse de social-democratie;
Democratia, idee straveche a conducerii de popor si prin popor, a fost pusa cu adevarat in aplicare prin eforturile miscarilor de stanga. Stanga doreste un stat democratic, fiindca fara stat nu putem avea democratie. Democratia pare un lucru de la sine inteles azi, dar ea trebuie aparata constant, caci nu este o lege a naturii, nu e protejata de atacurile dusmanilor sau de aventurieri. Iar democratia nu poate functiona fara partide, ce exprima diversele interese ale categoriilor de cetateni;
Internationalismul, ca veche traditie a miscarii muncitoresti. Telurile si conceptiile stangii nu se limiteaza la statul national. Social-democratia da ajutor populatiilor in mizerie, supuse violentei si discriminarii, si lupta pentru libertate si drepturile omului. Scopul politicii noastre in sec.21 este globalizarea democratiei sociale;
Pacea este o premisa a colaborarii internationale. SPD este un partid al pacii, dar nu unul pacifist. Noi suntem pentru ca, sub autoritatea ONU, sa se intervina militar in vederea impiedicarii genocidelor sau a opririi confruntarilor violente ce pericliteaza democratia;
Pragmatismul este o trasatura a miscarii social-democrate. Discrepanta de odinioara intre programul si activitatea practica, intre dorinta aducerii candva a raiului pe pamant si obtinerea imediat a unei pauze in programul de lucru, nu mai exista astazi. Libertatea nu mai este o utopie a viitorului indepartat, ci este in acelasi timp cale si scop. In programul partidului nostru sta scris acum: „Nu sistemele, ci oamenii schimba relatiile. Un viitor mai bun nu vine de la sine, el trebuie gandit si desbatut. Un partid poate fi solid numai prin taria oamenilor care ii impartasesc valorile si scopurile“. (va urma)

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: