COMPLICII GERMANIEI IN INFAPTUIREA HOLOCAUSTULUI

Problemele clarificarii perioadei sumbre a nazismului au stat permanent in ultimii 60 de ani in atentia istoricilor germani. Dar in ultimul timp presa da la iveala noi detalii si interpretari ale evenimentelor, care – pe langa desvaluiri utile cercetarii istorice – ridica o serie de intrebari. Astfel in numarul 21 din 18 mai 2009 al revistei “Der Spiegel” a aparut articolul “Der dunkle Kontinent” (Continentul intunecat) in care – cu prilejul livrarii justitiei de la München a lui Ivan Demianiuk, feroce supraveghetor ucrainian in lagarul de exterminare de la Sobibor – se desvolta ideea ca singuri nemtii ar fi fost incapabili sa duca la bun sfarsit exterminarea celor cca. 6 milioane de evrei, daca ei nu ar fi fost ajutati activ de populatia civila din tarile fie aliate Germaniei, fie ocupate de catre aceasta. Bineinteles ca in acest context nu lipseste sa fie mentionat si numele Romaniei.
Dupa ce se recunoaste ca pentru nimicirea pe scara industriala a unei mari parti a evreilor din tarile ocupate, raspunderea revine germanilor, se reaminteste ca din cei 3,35 milioane de evrei polonezi, au fost ucisi 80%, din cei 3 milioane evrei sovietici au fost ucisi 70%, din cei 725 mii evrei unguri au fost ucisi 76% si ca din cei 760 mii evrei din Romania au fost ucisi 28%. La aceasta oribila crima in masa se mai arata ca au participat numerosi “jandarmi ucrainieni, politisti auxiliari lituanieni, soldati romani, feroviari unguri, dar si tarani polonezi, functionari olandezi de la cadastru, primari francezi, soldati italieni”. Numarul celor de alta nationalitate decat cea germana ce au contribuit, pe o cale sau alta, la Holocaust este evaluat de expertul german Dieter Pohl la 200.000. Se dau numeroase exemple in care, daca nu s-ar fi primit informatii din partea locuitorilor, trupele germane nu ar fi putut aresta si deporta un numar atat de mare de evrei. Semnificativa este insa urmatoarea fraza din articol: “O sentinta finala asupra dimensiunilor europene ale Holocaustului nu s-a dat inca. Abia foarte tarziu, dupa ce majoritatea faptasilor au murit, au inceput francezii si italienii sa lucreze la aceasta parte a istoriei lor. Dar ucrainienii si lituanienii au dificultati in aceasta privinta, iar altii – ca de pilda in Romania, Ungaria si Polonia – se gasesc abia la inceputul acestei abordari.”
Fraza de mai sus este semnificativa pentru superficialitatea acestei incercari de a dilua vinovatia crimelor hitlerismului, prin atragerea in categoria complicilor a cat mai multor cetateni ai altor tari. Caci nu se aminteste deloc ca la data de 22 octombrie 2003 s-a instituit la Bucuresti Comisia Internationala pentru Studierea Crimelor Holocaustului, avand in fruntea sa pe Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace, membru de onoare al Academiei Romane si avand printre membrii sai numerosi istorici din Romania, St. Unite si Israel. La 11 noiembrie 2004 Comisia a depus raportul sau final presedintelui Romaniei. Totodata, ziua de 12 octombrie este consacrata oficial ca zi comemorativa a Holocaustului. Cele de mai sus dovedesc ca Romania nu este la inceputul studierii problemei, ci – cu concurs international – s-a si incheiat analiza ei.
Desigur ca participarea Romaniei la lichidarea a numerosi evrei din Basarabia si Bucovina si mai ales a unora localnici din Transnistria, este detaliat expusa in raportul amintit. Se arata ca in lagarele de la Bogdanovka, Berezovka, Akmecetka, Golta si in ansamblu in teritoriile aflate in timpul razboiului sub administratie romaneasca, au fost ucisi 250.000 evrei, carora li se adaoga 12.000 cetateni de origine rroma. Dar este falsa afirmatia articolului din “Der Spiegel” ca doar in lagarele si ghetourile din regiunea Odesa au fost deportati in anul 1941 cca. 350.000 evrei din Romania, dintre care unii au fost ucisi si altii au murit in urma epidemiilor. Fara indoiala regimul nazist de la Berlin poarta principala vina pentru Holocaustul european, dar regimului Ion Antonescu ii revine raspunderea pentru reprimarea unor evrei romani si a celor din teritoriile ocupate de armata romana. Este greu insa de afirmat ca la aceasta crima au participat si civili romani, cum au facut-o ucrainienii, lituanienii si polonezii, nu atat din antisemitism, cat mai ales doritori sa-si insuseasca bunurile evreiesti. Din contra, in cartea “Retelele omeniei” de Ad. Riza (Ed. RAI – 1996), se arata cum zeci de mii de evrei din nordul Ardealului au fost ajutati de un grup de romani omenosi, in frunte cu episcopul greco-catolic Iuliu Hossu si omul de cultura Raoul Sorban, sa treaca intre 1940-1944 din partea ungara in cea romaneasca, scapand astfel de o sigura deportare la Auschwitz. In aceiasi perioada nici un evreu nu si-a salvat viata trecand din Romania in Ungaria.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: