UN CAZ SEMNIFICATIV AL CRIZEI : GENERAL MOTORS

Luni 1 iunie 2009 ora 9,00 a.m., una dintre cele mai mari companii americane de fabricatie auto, General Motors (GM) din Detroit, a anuntat oficial ca este insolventa. Totodata ea a fost retrasa din indicele industrial Dow Jones care contine primele 30 de societati cotate la bursa din Wall Street. Pentru a intelege semnificatia evenimentului, ce se va repercuta in intreaga lume, este nimerit sa prezentam cateva date.

Starea de fapt

Pana in 2007 GM a fost cea mai mare firma de productie auto din lume. Dar situatia ei financiara era mai demult grava : datoria fata de banci se ridicase pana la 60 miliarde dolari, din care jumatate se faurise anul trecut. In primele trei luni ale acestui an datoria crescuse cu 5,9 miliarde dolari, in timp ce cifra de afaceri scazuse la jumatate. Confruntata cu spectrul falimentului, compania a cerut ajutorul statului. Iar acesta i l-a acordat, mai intai cu peste 19 miliarde dolari, cu conditia unei radicale restructurari pana la 1 iunie a.c. si cu schimbarea conducerii (CEO – Henderson in locul lui Wagoner). Fara succes insa, ceeace a determinat declararea firmei insolventa si stabilirea unui termen de 60-90 zile in care sa se debaraseze de sectoarele nerentabile si sa reduca drastic din personal. Se vor inchide 11 fabrici, alte trei vor fi oprite temporar. Nu vor mai ramane in fabricatie decat marcile GMC, Chevrolet, Cadillac si Buick. Uzinele Opel din Germania vor fi vandute, cu pastrarea de GM a 35% din capital. Vor fi vandute unor fabricanti straini marcile SAAB, Hummer si Saturn. Va dispare marca Pontiac. Numarul salariatilor se va reduce cu 23.000 si va fi mult sub 100.000, fata de 200.000 acum zece ani. Sindicatul muncitorilor auto (UAW) a acceptat reduceri de salarii si de drepturi sociale in valoare de 1,3 miliarde dolari, personalul obtinand in schimb o participare de 17,5% la capitalul noii firme.
Declararea insolventei, nu inseamna inca falimentul total, caci in cele 2-3 luni acordate restructurarii, statul american preia 60% din capital, iar guvernul Canadei – 12,5%, cele doua guverne asigurand finantarea cu inca 50 miliarde dolari, suma ce s-a evaluat ca ar fi necesara pentru asanarea companiei. In cazul in care nici in acest termen scurt nu se va reusi injghebarea noii structuri, se va trece la procedura de faliment definitiva a acelor parti ale GM care se dovedesc incapabil a fi reformate. Iar atunci este prezisa o si mai adanca recesiune in industria intregii tari, caci GM are zeci de mii de creditori (actionari straini, case de pensii, sindicate, Hedge Fonds s.a.) si mii defurnizori si distribuitori, numarul celor afectati de un eventual faliment al firmei fiind evaluat de Center for Automotive Research la cca. 3 milioane persoane. GM e obligat sa suporte si garantiile sociale de care beneficiaza de ani de zile salariatii din industria auto. Majoritatea muncitorilor primesc pensiile si asigurarile de boala de la niste Fonds apartinand lui GM. Daca falimenteaza GM, nimeni dintre ei (iar numarul lor este evaluat la 400.000 persoane) nu mai capata nici un ban. In 2005 prof. Paul Krugman atragea atentia ca, la fiecare masina vanduta, GM aloca 1500 dolari pentru intretinerea sistemului de sanatate al salariatilor, in timp ce in Japonia, Toyota nu ii consacra decat 98 dolari, desi speranta medie de viata in Japonia e mai mare decat in SUA. Dupa ce guvernul democrat a salvat cu sute de miliarde de dolari niste mari banci, ii va fi dificil sa nu se implice pentru salvarea gulerelor albastre dela Detroit, caci victoria in alegeri Obama si-o datoreste si confederatiei sindicale AFL-CIO, al carui pilon de rezistenta este UAW.

Cateva consecinte previzibile

Situatia in care a ajuns GM va avea repercursiuni nu numai in Statele Unite. Iata de ce:
1.- Alte firme auto solicita insistent ajutorul statului : Renault si Peugeot-Citroen au urgent nevoie (impreuna) de 6 miliarde euro de la statul francez, iar Toyota cere 1,6 miliarde de la guvernul japonez, fara a mai vorbi de primele acordate de stat pentru scoaterea la fier vechi a masinilor mai vechi de 9 ani (2.500 euro de bucata in Germania si 1.000 euro – in Franta). Dar apelul la stat pentru salvarea unor firme in impas financiar se generalizeaza. Mari retele de magazine universale (de pilda Karstadt si Metro in Germania) solicita fiecare sute de milioane de euro pentru a nu-si inchide portile. Probabil ca acest strigat de ajutor se va extinde, contrazicand toate regulile de pana acum ale economiei de piata. Caci desi Obama a promis ca guvernul nu va interveni in strategia GM, nu trebuie uitat ca nimeni altcineva decat el a cerut schimbarea conducerii companiei. Este de vazut insa daca statul este in masura sa raspunda favorabil acestor solicitari.
2.- Obama a cerut ca firmele americane constructoare de automobile sa se orienteze spre productia de masini mai mici, ecologice, cu consum redus de benzina. Ideea pare logica, dar in acest domeniu piata este deja ocupata de masinile din alte tari, unde sunt avansate si cercetarile pentru masini hibride si electrice. Masina electrica, cu numai max. 200 km. autonomie, foloseste insa niste baterii poluante, greu de reciclat datorita cantitatilor de plumb si nichel pe care le contin. Ea se va impune insa cu certitudine in domeniul masinilor utilitare, unde traseul prevede opriri frecvente.
3.– New York Times glumeste atunci cand spune ca de acum GM trebuie citit Government Motors, dar asta este in realitate situatia. Prin interventia statului in asemenea proportii, desigur ca guvernul este indreptatit sa aiba pretentii fata de politica industriala a firmelor salvate. Este greu de presupus insa ca asta ar insemna un pas decisiv in directia socialismului, cum afirma unii comentatori din presa si televiziune. Obama, Sarkozy si alti sefi de state dau asigurari ca sumele uriase avansate acum vor fi returnate cu dobanda intr-un an sau doi, de indata ce companiile scoase din impas vor functiona iarasi rentabil. Dar o reforma radicala, cu participare de durata a statului in industrie, presupune o modificare la fel de profunda a insasi aparatului guvernamental, prea putin adecvat astazi sarcinilor pe care le-ar avea de preluat.
Cele de mai sus nu sunt decat cateva din consecintele previzibile. Acest capitalism care ignora farmecul discret al burgheziei, acest capitalism al lui “do or die” (actioneaza sau mori), poseda insusiri nebanuite, inclusiv in privinta brutalitatii de care e capabil…

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: