CALEIDOSCOP MONDIAL (XIII)

                      

                        

            Bancile americane platesc bonus-uri din ajutoarele de stat. Sistemul de recompensare practicate de banci provoaca indignare in SUA. Multe banci ce au primit ajutoare de miliarde de dolari din fondurile statului, acorda bonus-uri de milioane managerilor lor. Iata mai jos, pe scurt, ce arata raportul pe care procurorul general Andrew Cuomo l-a depus zilele trecute pe masa Congresului, insotit de propunerea de adoptare a unei legi prin care sa se interzica recompensarea conducerii bancilor atunci cand activitatea lor a adus daune economiei sau chiar numai bancii.

            Citigroup. – Aceasta banca, odinioara cea mai mare din lume, a primit un ajutor de la stat de 45 miliarde si este astazi cu o treime in proprietatea statului. Ea a platit la 738 salariati bonusuri de minimum un milion dolari, iar la 124 dintre ei – minimum 3 milioane. Dar in 2008 banca a inregistrat pierderi de 18,7 miliarde dolari.

            Bank of America. – Si aceasta banca a primit 45 miliarde dolari din partea guvernului, din care a acordat gratificatii functionarilor pentru munca efectuata in valoare de 3,3 miliarde. 172 de salariati au primit minimum un milion dolari, din care 28 – minimum trei milioane. In anul 2008 banca a avut un beneficiu de 2,56 miliarde dolari.

            Merrill Lynch. – Aceasta banca, preluata apoi de Bank of America, a dat unui numar de 696 salariati bonusuri de minimum un milion dolari, iar pentru 149 dintre ei – minimum 3 milioane. Dar in 2008 banca a avut pierderi de 27 miliarde dolari.

            JP Morgan Chase. – Banca a fost sprijinita de stat in 2008 cu un ajutor de 25 miliarde, bani pe care insa recent i-a returnat. 1626 salariati ai ei au primit min.un milion dolari bonus, din care 200 – min. Trei milioane dolari.

            Goldman Sachs. – Banca a primit ajutor zece miliarde dolari din partea statului, pe care recent i-a returnat. Pentru activitatea de anul trecut 953 salariati au primit bonusuri in valoare de minimum un milion dolari.

                                                           *

                   Cat de mult se munceste in tarile U.E.

         Un studiu recent al Comisiei UE de la Bruxelles arata cat de lung este timpul de munca al salariatilor in diferite tari membre. Saptamanal se lucreaza in medie 41,8 ore in Romania, 41,7 ore in Cehia, 41,7 ore in Polonia, 41,6 ore in Austria, 41,2 ore in Germania, 40,9 ore in Marea Britanie, 40,4 ore in Spania, 39,9 ore in Olanda, 39,5 ore in Italia si 38,4 ore in Franta. Daca insa se iau in considerare pe parcursul intregului an si zilele de sarbatoare (cu exceptia duminicilor) si cele de concediu legal, atunci tot Romania este in frunte cu cel mai mare numar de ore lucrate(1856), avand doar 28 zile nelucratoare pe an, in timp ce de pilda Germania are doar 1650 ore lucratoare anual, cu 40,5 zile de concediu si sarbatori legale anual. Suedia, Danemarca si Franta – au chiar mai putine ore de lucru pe an  decat Germania.

                                                           *

                                Limba, problema politica

         In Slovacia este la putere un guvern bizar. Primul ministru, Robert Fico, social-democrat, formeaza o coalitie cu cei din partidul national de extrema dreapta. Divergentele ideologice nu i-au impiedicat insa sa duca impreuna o politica liberala, care a permis chiar la inceputul anului introducerea euro-ului ca moneda nationala a tarii. Pentru satisfacerea partenerilor de coalitie, guvernul de la Bratislava a initiat o lege conform careia in toate relatiile publice, in actele oficiale, in reclame, pe panourile de informatii si pe placile indicatoare, nu se va folosi pe viitor decat limba slovaca. Incalcarea legii este pedepsita cu o amenda de pana la 5000 euro. Totodata in legea adoptata de parlament se prevede infiintarea unei comisii de stat pentru respectarea puritatii limbii. Ministrul culturii, Marek Madaric spune ca prin asta se urmareste “acordarea de sprijin celor care nu se mai descurca cu limba in propria lor tara”. Legea afecteaza insa minoritatea maghiara ce se ridica la cca. 500 mii persoane, adica 10% din intreaga populatie. Pal Csaky din partidului minoritatii maghiare spune : “Asta e o dovada de imperialism lingvistic”. Primul ministru Fico nu a mai fost la Budapesta de peste 8 ani, iar relatiile dintre cele doua tari, deja incordate, se vor ascuti in toamna odata cu venirea unui nou guvern de dreapta in Ungaria.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: