DESPRE DISPARITIA IMPERIILOR

                       Istoricul britanic Eric Hobsbawm, autor al celebrei carti „Secolul extremelor“ aparuta si in romaneste la Ed. Lider in 1994, publica acum un articol cu titlul de mai sus in ultimul numar din revista “Maniere de voir” (No. 107 – octombrie-noiembrie 2009) si pe care il prezint putin prescurtat in cele de mai jos.

 

            Spania in sec. XVI si Olanda in sec. XVII au fost puternice imperii. Dar Marea Britanie, din sec. XVIII pana la mijlocul sec. XX, si Statele Unite de atunci incoace, sunt singurele exemple de imperii globalizate, bazate pe resurse aduse de pe intreg globul si putand sa-si manifeste ambitiile internationale cu ajutorul unei vaste retele de baze militare. Puterea Marei Britanii a stat in forta sa navala, cea a SUA – in capacitatea de bombardament aerian. Victoriile militare nu ar fi putut insa sa le asigure perenitatea. Ambele au beneficiat de un avantaj suplimentar : dominarea industriei mondiale. In anii 1920, ca si indata dupa cel de al doilea razboi mondial, St. Unite reprezentau 40% din productia industriala a planetei. Chiar si astazi, aceasta cifra oscileaza intre 22% si 25%. Deciziile lor financiare si comerciale au conditionat continutul, volumul si destinatia fluxurilor de schimburi internationale. In fine aceste doua tari au exersat o influenta culturala disproportionata , indeosebi prin exceptionala extindere a limbii engleze.

            Pe langa aceste insusiri comune, sunt si numeroase diferente intre cele doua tari. In primul rand – dimensiunea lor. Marea Britanie e o insula, nu un continent. Ea a participat la diverse imperii europene, dar nu a fost niciodata in centrul lor. Apoi ea a fost mereu o sursa importanta de emigrare a populatiei sale spre colonii. Statele Unite, din contra, sunt in chip esential o tara de primire, care si-a umplut imensul teritoriu prin cresterea populatiei si prin mari valuri de imigratie. Ea nu a faurit niciodata o diaspora. Imperiul american este un produs logic al expansiunii bazate pe identificarea intre tara si continent. Emigrantii europeni ajunsi in America, s-au confruntat cu aceste spatii ce pareau infinite si daruite de Dumnezeu si i-au eliminat pe indigeni pentru a-si impune sistemul economic si agricultura intensiva. Constitutia americana ii exclude in mod explicit pe indieni din corpul politic al celor ce beneficiau de “un drept natural la binefacerile libertatii”.

            O alta diferenta fundamentala : Statele Unite s-au nascut dintr-o revolutie care a durat poate cel mai mult dintre toate revolutiile animate de sperantele secolului Luminilor. In faurirea imperiului lor, americanii porneau de la convingerea mesianica a faptului ca societatea lor e superioara tuturor celorlalte si ca era destinata sa devina un model pentru lumea intreaga. Revolutiile din Anglia si Scotia din sec.XVI si XVII nu au durat, ci s-au reciclat intr-un regim capitalist indreptat spre modernitate, dar foarte inegalitar si ierarhizat, condus pana in sec. XX de mari proprietari de pamant. O a treia diferenta : de la Domesday Book (document cadastral alcatuit de Wilhelm Cuceritorul in 1086 pentru a stabili impozitul pentru rege), regatul Angliei si, incepand din 1707, cel al Marei Britanii, s-a constituit in jurul unui sistem judiciar si al unuia de guvernamant foarte centralizate. In Statele Unite in schimb, libertatea se opune unui guvern central si oricarei autoritati a statului, care este in mod deliberat paralizat prin separarea puterilor.

            Si sa nu uitam o alta diferenta fundamentala : varsta respectivelor tari. Pe langa un drapel si un imn, statele natiune au nevoie de mituri fondatoare pe care trebuie sa si le gaseasca in istorie. Spre deosebire de Anglia, de Franta si chiar de URSS, St. Unite nu aveau istorie de unde sa-si extraga aceste mituri. Stramosii Americii erau colonistii englezi. Iar cum in timpul revolutiei Statele Unite s-au afirmat in lupta contra englezilor, singura legatura acceptabila cu vechea patrie s-a redus la limba. Identitatea nationala americana nu se putea construi decat pornind de la ideologia sa revolutionara si de la noile institutii ale republicii. Majoritatea natiunilor europene au vecini si dusmani fata de care se definesc. Statele Unite insa, care nu au fost niciodata amenitate decat prin razboiul de secesiune, nu isi pot defini dusmanii in plan istoric. Ramane definirea lor in plan ideologic si anume : cei ce resping modul de viata american.

            Imperiul a fost un element constitutiv al desvoltarii economice britanice si al puterii sale internationale. Dar pentru Statele Unite nu acesta a fost cazul, caci ele nu au acceptat sa devina un stat ca celelalte, ci au ramas un gigant de dimensiuni continentale. Pamantul, iar nu oceanele, a jucat un rol central in desvoltarea lor. Ele au fost intotdeauna expansioniste, dar nu dupa asemanarea celorlalte imperii maritime, spaniol, portughez, olandez sau britanic. Statele Unite seamana mai mult cu Rusia, care si ea si-a intins influenta pe campii vaste, de la Marea Baltica si Marea Neagra pana la Pacific. Chiar fara nici o colonie, Statele Unite ramane natiunea cea mai populata din emisfera occidentala si a treia – pe scara globului. Marea Britanie insa, lipsita de imperiul sau, nu mai este decat o economie mijlocie printre altele. Economia britanica, implicata in majoritatea schimburilor de marfuri internationale, a jucat un rol central in desvoltarea economiei mondiale in sec. XIX. Pana in 1950, cel putin trei-sferturi din enormele investitii britanice aveau ca destinatie tarile in curs de desvoltare. Economia americana nu a intretinut niciodata o legatura atat de stransa cu economia mondiala, dar ea exercita totusi o presiune semnificativa prin simpla imensitate a pietei sale interne.Realizarile americane in materie de tehnologie si organizarea muncii au constituit-o model pentru toti in sec. XX, timp in care America a devenit prima societate a consumului de massa. Dar in sec. XXI, intr-o lume globalizata, dominatia culturala americana este tot mai putin sinonima ca dominatia economica. Statele Unite au inventat magazinele Supermarket, dar grupul Carrefour este cel ce a cucerit America de sud si China. Spre deosebire de Marea Britanie si Franta, Statele Unite au trebuit mereu sa-si arate muschii pentru a-si sustine economia.

            Oare fara ca “lumea libera” sa se supuna exigentelor razboiului rece, ar fi putut Statele Unite sa devina un model pentru restul lumii? Si sa-si impuna dominatia institutiilor sale financiare? Sau sa defineasca “consensul de la Washington” drept biblie a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale? Ne indoim ca s-ar fi intamplat asta.

            Imperiul britanic nu poate servi drept model pentru a intelege hegemonia americana. Marea Britanie a posedat cel mai vast imperiu care a existat si va exista vreodata, dar nu a incercat niciodata sa domine lumea intreaga. Din contra, ea a incercat sa faca restul lumii suficient de stabil pentru a putea prospera, fara a-si impune vointa peste tot. Cand, la mijlocul sec. XX, ea a simtit ca s-a sfarsit cu imperiile maritime si cu dominatia coloniala, ea a reusit sa iasa teafara din noua situatie, deoarece puterea sa economica depindea de comert, iar nu de forta militara. Marea Britanie s-a adaptat, asa cum a reusit sa o faca si dupa cel mai mare esec din istoria ei : pierderea coloniilor americane. Vor intelege oare Statele Unite aceasta lectie? Sau vor cauta sa-si mentina dominatia globala prin simpla putere politica si militara, dand nastere astfel la tot mai multe conflicte, dezordine si barbarie?

Tags:

One Response to “DESPRE DISPARITIA IMPERIILOR”

  1. Florin Says:

    Istoria ne-a dovedit ca ORICE imperiu ce a avut o ascensiune odata, a avut si o cadere puternica. Asa si va intampla si cu ce traim azi. Si ma gandesc la SUA si UK.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: