Germania, la 20 de ani de la caderea Zidului

                In ziua de 8 noiembrie a.c., cu ocazia aniversarii celor 20 de ani de la caderea zidului de la Berlin, BBC a efectuat un sondaj pentru a afla parerea publicului despre capitalismul contemporan. La sondaj au raspuns 29.000 persoane din 27 de tari. La intrebarea daca economia libera de piata este buna si nu are nevoie de nici o reglementare, au raspuns afirmativ doar 11 % din cei chestionati. In schimb 51 % au fost de parere ca economia de piata are numeroase defecte, ce nu pot fi rezolvate decat prin introducerea de reguli si reforme, iar 23 % apreciaza ca insasi capitalismul este principial gresit. Doar in doua tari (St. Unite si Pakistan) peste 20% din cei chestionati au fost de parere ca, in forma actuala, capitalismul functioneaza corect. In 15 tari din cele 27, majoritatea celor chestionati au fost de parere ca guvernele trebuie sa introduca un control mai sever asupra principalelor ramuri economice. In Franta, 47 % au fost pentru o mai intensa implicare a statului in reglementarea economiei, iar 43 % – au opinat ca sistemul capitalist are lipsuri fundamentale. In schimb in Germania, aceasta ultima parere au avut-o doar 8 % din cei intrebati, iar pentru o reforma a sistemului actual s-au pronuntat 74 %. Doug Miller, care a efectuat sondajul, a comentat rezultatele lui aratand ca “deschiderea zidului de la Berlin din 1989 nu mai semnifica azi, asa cum multora li se parea pe atunci, o victorie decisiva a economiei libere, mai ales in lumina evenimentelor ultimelor 12 luni”.

                                                           *

            Recentele alegeri parlamentare din Germania au aratat ca in cele cinci landuri din estul Germaniei (fosta R.D.G.), social-democratii (SPD) au obtinut un rezultat mai slab decat partidul de extrema stanga Die Linke. Daca la alegerile din 1998 SPD obtinea 35,1%, iar Die Linke (pe atunci PDS) -21,6% din voturi, in 2002 – SPD avea 39,7%, iar Die Linke (PDS) doar 16,9%, in 2005 – SPD obtinea 30,4%, iar Die Linke (PDS) – 25,3%, in alegerile din septembrie 2009 social democratii nu au reusit decat un rezultat de 17,9%, in timp ce Die Linke a castigat votul a 28,5% din alegatori. Acest lucru a dat posibilitate ca intr-un important land (Brandenburg) sa se formeze guvernul landului prin coalitia celor doua partide, ceeace a stimulat ipoteza refacerii intr-un viitor a unitatii stangii. Aceasta ipoteza, considerata pana acum acceptabila de social-democrati doar la nivel local, dar nu si la nivel federal, a capatat consistenta prin venirea la conducerea SPD a unui cuplu cu vederi mai de stanga (Sigmar Gabriel – presedinte si Andrea Nahles – secretar general), care au declarat, cu ocazia unui recent interviu, ca nu exista motive principiale care sa impiedice o coalitie SPD cu Die Linke la nivelul intregii tari, dar este nevoie ca si de partea cealalta sa se opereze modificari ale programului. Ceeace ar presupune si modificari in persoanele de la conducerea lui Die Linke, in special a celor din vestul tarii, pentru a pune o surdina cerintelor lor extremiste. Se stie ca social-democratii au respins inca din 1990 intrarea in randurile partidului lor a fostilor membri ai SED (fostul partid comunist din RDG). Acestia s-au inscris atunci in majoritate in Die Linke. Social-democratii considera acum ca s-a facut o gresala mentinandu-se aceasta atitudine pana astazi.

                                                           *

            O interesanta dezbatere are loc acum in Germania. Se stie ca pe teritoriul ocupat intre 1945-1949 de rusi, numit Sowjetische Besatzungszone (SBZ – Zona de ocupatie sovietica) si care a devenit ulterior Republica Democrata Germana, a avut loc o ampla reforma agrara : toate proprietatile marilor mosieri (Junker), dar si terenurile mai mici apartinand fostilor nazisti, au fost expropriate si impartite taranilor. Peste 11.000 de terenuri agricole si silvice, totalizand 2,6 milioane hectare, au intrat astfel intr-o noua proprietate. Chiar si dupa unificarea celor doua state germane, situatia a ramas neschimbata, cancelarul Kohl afirmand ca aceasta ar fi o conditie pe care i-a fost ceruta cu prilejul tratativelor. Intr-adevar, in pactul de unificare, ambele state (RFG si RDG) au convenit sa se scrie ca “nu se vor revizui exproprierile”. Curtea Constitutionala de la Karlsruhe a confirmat valabilitatea acestei prevederi in 1991, iar in 2005 Curtea europeana de justitie pentru drepturile omului de la Strasbourg a respins pretentiile fostilor proprietari de restituire a terenurilor. Iata insa ca in noul guvern german sunt acum ministri liberali, care au reusit sa includa in acordul de participare a partidului lor (FDP) la guvernul condus de d-na Merkel o prevedere privind redeschiderea acestei probleme. Este vorba despre restituirea fostilor mari mosieri sau urmasilor lor, la un pret minim (1600 euro/hectar), a suprafetelor care mai sunt inca in proprietatea statului (cca. 500.ooo ha.). Pierderile pentru stat in urma acestei privatizari s-ar ridica la cateva miliarde de euro.

Treptat, sub presiunea partidelor de dreapta sustinute de o minoritate a celor mai bogati, se cauta in mai toate tarile europene reintoarcerea roatei istoriei, contandu-se si pe rezistenta timida, sau chiar nula, a partidelor social-democrate, compromise in cele mai multe cazuri de o colaborare neprincipiala la guvernare cu partide liberale sau neo-conservatoare.

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: