Crizele de azi si de maine (partea 1-a)

             Expertii catorva din principalele tari ne asigura ca inca nu s-a sfarsit criza economico-financiara, dar bancherilor de la New York, Londra, Shanghai sau Frankfurt le-a trecut deja spaima. Ei speculeaza iarasi, si din nou castiga miliarde. Goldman Sachs a anuntat in trimestrul trecut un castig de 3,2 miliarde dolari. JPMorgan Chase a obtinut in ultimele 12 saptamani un castig de 3,6 miliarde, iar Morgan Stanley – de “numai” 760 milioane. Toate astea – in timp ce guvernele continua sa le pompeze banii ceruti pentru vindecarea exceselor financiare ale anilor trecuti. S-au uitat zilele cand pe Wall Street oamenii indignati manifestau cu pancarde in care le cereau bancherilor sa sara in strada de la inaltimea zgarie-norilor, asa cum facusera in 1930 unii speculanti adusi in stare de faliment. Acum pofta de castig mare si rapid a revenit, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Seful lui Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, declara recent intr-un interviu din “Sunday Times”: “Sunt doar un bancher care indeplinesc vointa lui Dumnezeu”. Iar Josef Ackermann, seful lui Deutsche Bank, a lansat ideea ca guvernul german ar trebui deja sa creeze un solid fond de salvare cu care bancile sa fie ajutorate rapid in caz de nevoie. El spune “Societatea trebuie sa accepte ca, atunci cand crizele financiare devin sistematice, statul este cel ce ramane actionarul ultimei instante”. Dar cand totul merge bine, acest actionar nu are dreptul sa spuna nici un cuvant, iar intreg castigul este impartit bancherilor si actionarilor veritabili. Dar cand se incurca treburile, atunci iarasi statul trebuie sa sara in ajutor.

            Sa ne amintim totusi de cele declarate de Barack Obama la New York, la Federal Hall, Wall Street, no.26 : “Nu ne mai putem zilnic ocupa de comportamentele iresponsabile si de excesele necontrolabile, care au stat la sursa actualei crize. Adica la zilele cand multi contau pe castiguri rapide si pe bonusuri umflate. Iata de ce avem nevoie de reguli stricte. Istoria nu trebuie sa se mai repete». Cuvintele acestea au fost rostite acum trei luni si ceva. Nimic nu arata insa ca guvernele s-au hotarat sa aplice finantelor mondiale niste reguli severe. Si s-ar putea ca atunci cand ele se vor elabora, sa fie prea tarziu. Caci istoria pare a se repeta. Iarasi se ofera bani ieftini, iarasi se investesc sume uriase in afaceri de mare risc, iarasi se umfla niste bule care – cand vor plezni – pot duce la prabusirea economiei mondiale.

Recent a avut loc la Londra, chiar in catedrala St. Paul, o ampla desbatere despre etica in viata economica. A luat cuvantul si lordul Griffiths, vicepresedinte al lui Goldmann Sachs International si fost consilier al d-nei Margaret Thatcher. El a contestat cuvintele lui Obama si a spus ca bancile nu au nici un motiv sa se rusineze pentru cele intamplate. Si nu e deloc imoral ca bancherii sa primeasca bonusuri fabuloase. Societatea trebuie sa invete, odata si odata, ca inegalitatea este ceva natural si inevitabil. A fost un discurs care le-a facut mare placere celor prezenti, caci lacomia nesatioasa devenea iarasi respectabila.

            Intre timp cursurile la bursa sporesc, iar Dow Jones Industrial (indexul actiunilor primelor 30 de companii americane) a crescut cu 60% din luna martie, cand atinsese cel mai de jos nivel. Dar in multe tari sporeste somajul, indeosebi in SUA. In prezent sunt 15 milioane de someri americani, din care jumatate – de la declansarea crizei. Iar in fiecare luna isi pierd locurile de munca 300.000 americani. Au inceput iar sa creasca preturile locuintelor, mai ales ale apartamentelor de lux. Un apartament cu patru camere la New York, cu vedere spre Central Park, costa 14 milioane dolari, cu 4 milioane mai mult decat acum cateva luni. Investitorii au redescoperit si pietele de materii prime. De la inceputul anului au crescut preturile la zahar cu 79 % , la cupru – cu 133 %, la zinc – cu 97 %, la plumb – cu 146 %, iar la titei – cu 112 %. returile la materiile prime, care inainte preziceau mersul economiei mondiale, nu mai influenteaza azi conjunctura pietei. Cantitatea de euro pusa pe piata de banca europeana de la Frankfurt a inregistrat, de la inceputul anului 2007 si pana azi, o crestere de +35 %, cantitatea de dolari injectata de FED a sporit in aceiasi perioada cu +138 %. In lunile viitoare se prevede ca vor intra pe pietele financiare inca 600 miliarde dolari. Este insa o lume virtuala, care nu are nimic de a face cu economia reala si deci nu poate dura. Financial Times scrie “Countdown al urmatoarei crize a si inceput”. Iar Kenneth Rogoff, economist la Harvard, afirma : “Intrebarea nu mai e daca bula speculativa se va sparge, ci cand”.

Banii care abunda acum pe piata, destinati sa salveze economia de la prabusire, provin fie din fondurile guvernului, fie ies din rotativele de bancnote ale bancilor centrale. Drept urmare economia si-a recapatat ritmul, dar inca si mai repede si-au revenit in fire speculantii : guvernele le-au preluat o parte din hartiile fara valoare cu ipoteci putrede, iar ei alimenteaza din plin bancile cu lichiditati, la dobanzi apropiate de zero. Indeosebi in SUA, statul a preluat acum rolul de Big Spender. Dar daca, la inceputul crizei, interventia statului era necesara si inevitabila pentru a evita colapsul, intre timp medicamentul administrat a inceput sa devina un pericol pentru pacient.

 Intr-un amplu articol din revista “Der Spiegel” (23. XI. 2009) intitulat “Bomba miliardelor” se sustine ca responsabili de aceasta situatie sunt in principal trei persoane : ministrul de finante Timothy Geithner, seful bancii de emisie FED Ben Bernanke si, in fine, profesorul de economie de la Princeton University, Paul Krugman, care – cu autoritatea sa de laureat al premiului Nobel – argumenteaza ca economia are nevoie de noi miliarde din partea statului. In special seful FED, caruia si ziarul “Le Monde” ii consacra in aceste zile un articol intitulat “Bernanke, inger si demon” si caruia Obama ii va prelungi fara indoiala in luna ianuarie mandatul, a inundat piata cu dolari. Datoriile statului cresc ametitor si nimeni nu se prea sinchiseste de asta. Bernanke a dispus sa se cumpere cu 300 miliarde dolari toate imprumuturile de stat ale ministerului de finante, iar un bilion de dolari au fost alocati de FED pentru preluarea creditelor ipotecare. Totodata fiecare cumparator nou al unei case primeste o scutire de impozit in valoare de 8.000 dolari. Brusc s-a insanatosit piata imobiliara, falimentara pana atunci. Pana in luna martie urmeaza sa se mai aloce inca 250 miliarde dolari pentru credite imobiliare, cu dobanzi minimale. In conditiile unei atat de masive interventii a statului in economie, mecanismele pietei nu mai functioneaza corect, ceeace ii face pe membrii republicani ai Congresului sa scoata strigate de indignare. Dar revista Foreign Policy a publicat la 1 decembrie un sondaj cu intrebarea: “Care sunt azi primii 100 ganditori mondiali?” Pe locul intai nu era Obama (el e pe locul doi), ci Ben Bernanke, care – scrie revista – “a transformat o superba cariera universitara, in ghid de actiune, a dat un nou sens bancii centrale, a evitat prabusirea economiei americane. A face toate aceste in decurs de doar cateva luni, este desigur una din cele mai mari performante intelectuale ale ultimilor ani”.

Scenariul obtinerii cu usurinta de bani de la stat este cu atat mai ispititor pentru bancheri cu cat nu se intrevede nici o alternativa la acest „capitalism de cazinou“.Nici macar China nu critica America, ci o copiaza. Pentru atragerea in continuare a investorilor, conducerea chineza a infiintat la Shenzhen o bursa speciala: ChiNext. Aici tinerii capitalisti chinezi primesc de la stat fonduri pentru a infiinta noi firme. Cursul la bursa al actiunilor ChiNext a sporit de trei ori chiar din prima zi, caci pofta chinezilor de a specula cu valori riscante este proverbiala. Nimeni nu se gandeste azi in China la introducerea de reguli stricte pentru operatiunile bancare.

Argumentul pierderii locurilor de munca nu mai este atat de suparator pentru oamenii politici, caci – afirma un articol din saptamanalul “Die Zeit” – Marea Britanie si America au abandonat in anii 80 si 90 industria si sunt acum dependente de banci. Circa 30 % din profiturile firmelor americane proveneau in 2008 din operatiuni financiare. Iar bursele asiatice au devenit rivali periculosi pentru bursele de la Londra si New York. De vreo zece ani tranzactiile financiare din SUA se muta la Hong-Kong si Shanghai. Cca. 40% din actiunile nou introduse in primele 9 luni ale acestui an, s-au efectuat in China.

Tags: , , , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: