MILIOANE DE OAMENI MOR DE FOAME IN INDIFERENTA GENERALA

Jean Ziegler, fost deputat in parlamentul elvetian, actual expert al ONU in problemele alimentatiei si autor a numeroase carti, a acordat un interviu revistei germane “Fluter”, in numarul consacrat asigurarii cu hrana a lumii. In cele ce urmeaza voi prezenta pasagii din acest interviu, care ilustreaza ravagiile pe care foamea le face pe glob, in timp ce la conferintele internationale se vorbeste cu emfaza despre “drepturile omului”. Unele dintre cele descrise pot ingrijora si pe oamenii nostri politici ce se ocupa de asigurarea cu hrana a populatiei in viitor.

 

               – Ati mancat vreodata turta din noroi, domnule Ziegler?

Da, din pacate. In Haiti, aceasta – numita acolo “biscuit dur” – este pentru multi mancarea principala. Femeile amesteca noroiul cu resturi de zarzavat si fructe sau cu alge si lasa turtele sa se usuce la soare. Ele sunt apoi vandute la piata celor care nu mai pot cumpara faina sau malai, din cauza exploziei preturilor. Mestecate, ele dau senzatia de hrana, blocheaza stomacul si potolesc foamea teribila. 

Pe cine loveste cel mai rau foamea?

– Pe copiii cei mai mici. Faza critica este de la perioada prenatala  si pana in primele 24 de luni post natale, timp in care in creierul fiintei umane se formeaza neuronii. Chiar cand mai tarziu tatal capata de lucru si isi poate hrani copilul, acesta ramane cu intelectul vatamat, handicapat pe viata.  

Dupa datele din World Food Report, pe glob, la fiecare 5 secunde, un copil pana la 5 ani moare de foame sau de boli cauzate de nutritie. La fiecare 4 minute un om isi pierde vederea din lipsa de vitamina A. Incepand din luna aprilie 2009, pentru prima oara in istorie sunt peste un miliard de oameni grav subnutriti, desi lumea este acum mai bogata decat niciodata. Cum se poate explica aceasta situatie?

            – Sa va povestesc ceva. La 12 octombrie 2008 s-au intalnit la Paris sefii de state  si au anuntat ca, pentru combaterea crizei financiare, vor acorda bancilor 1.700 miliarde euro pentru credite si garantiii. Iar dupa doua luni, fondurile pentru ajutoare de hrana ale lui World Food Program au fost reduse cu 41 %, de la 6 miliarde dolari la mai putin de 4 miliarde.  

     – Inseamna oare ca starea elor mai sarace tari s-a inrautatit datorita crizei bancilor?

Da, desigur. In Bangladesh, in urma acestei masuri, de la o zi la alta, la un milion de copii li s-a taiat hrana pe care o primeau la scoala si care, pentru cei mai multi dintre ei, reprezenta unica masa zilnica. 

ONU a calculat ca agricultura de pe glob ar fi in masura sa hraneasca 12 miliarde de oameni, adica aproape de doua ori mai multi decat exista astazi. Atunci de ce sufera de foame atat de multi?

In realitate nu ar trebui sa flamanzeasca nimeni. In secolul 21 nu mai exista fatalitati care sa constranga oamenii sa emigreze in masa, cum se mai intampla in secolul 19 prin unele parti de pe glob. Un copil ce moare de foame astazi, se poate spune ca este ucis. Infometarea este faurita de oameni. Sunt asa numitele “cauze structurale” ale foamei, create de structurile de productie insuficiente in tarile sarace. Un hectar de teren in zona Sahel da 600 kg. cereale, in timp ce in Bavaria se scot de pe aceiasi suprafata zece tone. Iar asta nu fiindca taranul din Burkina Faso sau Mali este mai putin competent, ci pentru ca taranul din Germania are seminte bune, ingrasaminte, tractoare etc. Taranul din Africa nu are nimic, pentru ca tara lui este inglodata in datorii. Din cele 53 de state ale Africii, 37 sunt tari pur agrare, care nu aloca agriculturii decat 4 % din buget. Ele au nevoie de toate devizele disponibile, doar pentru a-si achita dobanzile datoriilor. Pe  glob sunt 122 tari in desvoltare , care impreuna au o datorie de 2.100 miliarde dolari. FMI, prin politica sa, obliga aceste tari sa plateasca bancilor creditele efectuate. Pentru asta tarile respective trebuie sa cultive anumite produse, de pilda in Senegal –  alune pentru ulei de masa sau bumbac pentru industria textila. Peste tot unde se amesteca FMI, sporesc suprafetele de terenuri pentru produse agricole de export. Dar unde se cultiva bumbacul, nu mai se poate cultiva meiul. Mali a exportat in anul trecut 380.000 tone bumbac, dar trebuie sa importe 70 % din produsele sale alimentare.  

          – Ce rol joaca razboaiele si catastrofele naturale ?

     – Astea sunt “cauze conjuncturale”, de care in acest moment sunt afectate 71 milioane de persoane. Masacrul din Darfur a pus pe fuga peste 2 miloane de oameni ce au devenit dependenti total de Programul de alimentatie al ONU. Dar in Darfur si Somalia, ONU imparte adultilor ratii zilnice de 1.500 calorii. Nevoia unui om pentru a supravietui este insa de minimum 2.200 calorii. Cu alte cuvinte, din lipsa de mijloace, chiar ONU organizeaza subnutritia , care in cele din urma duce la agonie.  

            – Ce rol joaca subventiile UE pentru agricultura europeana?

     – Asa numitul Dumping agrar este ucigas. In ultimul an, natiunile industriale au acordat 349 miliarde dolari ca subventii taranilor lor pentru productie si export. Productia in exces rezultata este exportata in Africa si in alte continente. In orice piata din orasele africane se pot cumpara fructe, zarzavaturi sau carne de pasare din Germania sau Franta,  chiar cu jumatate din pretul acelorasi produse africane. Taranul ce trudeste cu sotia si copiii sub soarele arzator, nu are nici o sansa in fata subventiilor. Si ne mai miram apoi ca cei ce supravietuiesc, incearca sa traverseze Marea Mediterana in niste biete barci, pentru a ajunge in paradisul european.  

Dupa prabusirea sectorului imobiliar, bancile s-au intors spre sectorul agrar al economiei. Ce poate decurge de aici?

– Hedge-funds s-au orientat asupra pietelor agricole si au declansat operatii speculative si afaceri la termen cu care castiga sume astronomice. La toate bancile elvetiene se propun acum spre vanzare “Exchange Certificate” pentru orez, adica un fel de pariu pe cresterea pretului orezului. Cu cat se cumpara mai mult din aceste certificate, cu atat creste pretul orezului. Dar acesta este un produs esential pentru hrana saracilor din intreaga lume, pentru cei ce traiesc in slums-urile din Rio, Karachi sau Mexico-City, care la aceste preturi nu se mai pot alimenta. 

Ati criticat si introducerea combustibilului bio-diesel, desi se stie ca acesta contribuie la reducerea incalzirii planetei.

Cu doi ani in urma in SUA s-au ars 138 milioane tone de cereale pentru a se reduce dependenta Americii de livrarile de titei din tarile arabe. Dar atunci cand pe glob un copil moare de foame, arderea cerealelor drept combustibil este o crima impotriva umanitatii. Pentru obtinerea a 50 de litri combustibil diesel se folosesc 120 kg. porumb, adica atat cat are nevoie un copil din Zambia sau Mexico pentru a trai un an intreg. 

Se poate oare combate in mod eficient foamea pe glob ? 

– Cauzele catastrofelor se datoreaza oamenilor si ele pot fi corectate tot de catre oameni. Jean-Paul Sartre spunea ca cel ce vrea sa-i iubeasca pe oameni, trebuie sa urasca foarte tare ceeace ii oprima si asupreste. Iar in acest caz e vorba despre ordinea mondiala canibala, dictatura capitalului financiar globalizat, ce are azi o putere pe care nici un rege sau imparat nu le-a avut vreodata. Se pot numi cauzele foametei si se pot lua, intr-un stat democratic, masuri pentru anularea lor. Se poate, de pilda, interzice prin lege specularea la bursa a produselor agrare, se poate aplica un moratoriu asupra arderii produselor alimentare, se poate interzice dumpingul agrar. Cetatenii tarilor occidentale ar putea pretinde ca ministrii lor de finante sa ceara ca FMI sa anuleze datoriile celor mai sarace tari, in loc de a sprijini doar interesele creditorilor.

Dar si ca simplu individ se poate face ceva. Un tanar nu trebuie niciodata sa creada ca e neputincios in acest domeniu. In democratie nu se poate vorbi de neputinta cetateanului. Trebuie sa se constientizeze ca sunt in joc interese politice si ca partidele ce vor ca in viitor sa castige alegerile  trebuie sa imbratiseze cerintele societatii civile. Chiar si concernele trebuie sa resimta presiunea consumatorului. Trebuie sa ne eliberam de credinta orbeasca in puterea netarmurita a pietei, in legile economice ca legi imuabile ale naturii.          

           

              

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: