Istoria, cruda si nepartinitoare

Cand se vorbeste despre istorie, se recunoaste de regula ca ea apasa asupra mentalitatilor prezentului, dar in acelasi timp determina intelegerea identitatii nationale a unui popor. E mai reprezinta si experienta necesara contemporanilor pentru evitarea greselilor comise de predecesori. Nu ne putem desprinde de istorie, dupa cum nu trebuie sa ne lasam subjugati de ea. Lucru valabil si in ceeace priveste Rusia, o tara care timp de 70 de ani a purtat numele de Uniunea Sovietica.

Istoria reala, veritabila a acestei tari a fost mult timp imposibil de scris, nu numai pentru ca cercatatorii nu aveau acces la documentele primare necesare, ci si pentru ca ea a stat in centrul unor vehemente confruntari ideologice, mergand de la apologie la rechizitoriu. Folosirea ei, in timpului razboiului rece, drept instrument de propaganda, fie elogioasa, fie defaimatoare, a adus daune ambelor parti aflate in confruntare. Iar pentru unii aceasta confruntare este departe de a se fi terminat. Am in mana cartea istoricului britanic Richard Overy “Russia’s War. A History of the Soviet Effort: 1941 – 1945” aparuta in 2003. Profesorul de la King’s College din Londra e specialist al celui de al doilea razboi mondial asupra caruia a scris mai multe carti (printre care “De ce au castigat aliatii razboiul?”). Intr-un volum de peste 500 de pagini, el descrie cauzele declansarii razboiului, desfasurarea lui vazuta din ambele parti in conflict si explicarea obiectiva a factorilor ce au contribuit la victoria armatei rosii. Cu cert talent scriitoricesc, autorul ne explica atat pozitia conducerii sovietice, cat si situatia poporului rus in aceasta confruntare decisiva, bazandu-se pe ultimele cercetari ale istoricilor din Rusia si din alte tari. In deosebi el reuseste “sa dea o noua apreciere asupra lui Stalin si a sistemului sau, a fortei si slabiciunii lor.” Intr-o introducere in care se relateaza pe scurt istoria URSS intre 1919 si 1941, sunt aratate premisele create de stat pentru apararea tarii. Urmeaza 7 capitole ale descrierilor fazelor razboiului: Barbarossa sau asaltul germanilor asupra rasaritului; Leningradul si Moscova, metropole intre viata si moarte; lupta din interiorul tarii; incercuirea de la Stalingrad si batalia de la Kursk; inaintarea armatei rosii spre vest si, in fine, cucerirea Berlinului in 1945.

Dupa intreaga descriere de Overy a evenimentelor, nu mai ramane nici o indoiala ca razboiul declansat de Hitler a fost o crima de proportiile holocaustului. Conform unor evaluari destul de precise, razboiul a costat viata la 25 milioane de sovietici, soldati si civili, a distrus 1700 orase, 70.000 sate, 32.000 fabrici, 65.000 kilometri de cale ferata. In prima faza a ostilitatilor, in 1941 si 1942, se punea pur si simplu chestiunea supravietuirii tarii. Este semnificativ detaliul ca armata germana, dela dezlantuirea invaziei pana in momentul ajungerii la cateva zeci de kilometri de Moscova, nu pierduse decat 50.000 soldati. Restul, pana la 7 milioane, au fost ucisi dupa aceea, majoritatea in ultimul an al razboiului. Factorii care au contribuit la rasturnarea situatiei si la obtinerea unei victorii in care nici aliatii occidentali nu mai credeau, sunt – dupa Overy – urmatorii: faurirea de rusi a unei exceptionale industrii de armament care, incepand din 1943, a depasit cantitativ si calitativ, capacitatea de productie a industriei respective germane (pag. 243 si urm.); renuntarea la sistemul ofiterilor politici si reinstalarea puterii de decizie exclusiva a comandantilor militari; invatamintele pe care conducerea armatei sovietice le-a tras din strategia militara germana, indeosebi punerea accentului pe rolul tancurilor; cum Stalin – spre deosebire de Hitler – a inteles ca generalii Jukov, Konev, Rokossovski s.a. se pricep mai bine decat el in planificarea si conducerea operatiilor si, in ultimii trei ani ai razboiului, nu s-a mai amestecat in luarea acestor decizii; cum partidul comunist a reusit, prin “flexibilitate si organizare, dar si prin teroare”, sa mobilizeze efortul popoarelor uriasului imperiu pentru zdrobirea unui adversar extrem de puternic; cum Stalin, prin brutalitatea, dar si prin capacitatea sa de conducator, a reusit sa insufle natiunii convingerea ca el este aparatorul si salvatorul sau; in fine, cum poporul rus, asuprit de secole si extrem de indurator la lipsuri, a reusit sa capete “un simt crescand al initiativei si raspunderii personale”, pe care l-a pus in slujba patriotismului. Capacitatii de rezistenta a rusilor ii aduce Overy un deosebit omagiu: ei “au savarsit lucruri de necrezut”, “o performanta istorica de valoare mondiala in sensul cel mai concret”. La toate acestea trebuie insa adaogat si ajutorul considerabil acordat de Statele Unite, printre care 363.000 camioane si 783.000 tone conserve de carne (pag. 303).

Istoricul britanic evidentiaza ca pactul Molotov-Ribbentrop a fost decisiv pentru incheierea ulterioara de Stalin a aliantei cu puterile democrate, caci el a scos URSS din izolarea in care era tinuta de tarile occidentale, dupa acordul din 1938 de la München al lui Hitler cu Chamberlain si Daladier. El demonteaza sistematic, cu date, si ipoteza hitlerista a razboiului preventiv, conform careia Wehrmachtul ar fi declansat ostilitatile doar pentru a preveni un inevitabil atac sovietic, dar si o alta ipoteza germana, emisa dupa razboi, conform careia nu URSS a castigat razboiul, ci Germania l-a pierdut din cauza megalomaniei nebunesti a lui Hitler. Totodata cartea arata si cealalta fata a starilor de lucruri din URSS, partile sumbre ale regimului de exceptie, pe care a constituit-o uriasa armata a prizonierilor politici din gulaguri supusi muncii fortate.

In incheiere Overy arata cum Stalin si-a atribuit sie-si victoria in “marele razboi de aparare al patriei” si cum l-a izolat pe adevaratul erou al razboiului, maresalul Gheorghi K. Jukov, pentru a putea conduce in continuare nestingherit Uniunea Sovietica, devenita mare putere. O carte dramatica si fascinanta, care pune pe ganduri astazi cand se depun eforturi pentru ca, sub pretextul demitizarii, istoria sa fie rescrisa pentru a fi supusa intereselor politice ale momentului.

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: