ZIDITORI ANONIMI AI MODERNITATII

Sunt inginer constructor, dar preocuparile mele actuale sunt altele decat cele de inginerie : ele se rezuma la citirea de carti si reviste de istorie, filosofie, politica, domenii in care imi umplu lacunele. Zilele trecute am primit insa un mesaj prin internet de la un fost student al meu, care dupa ce a lucrat ca inginer obscur in tara, a ajuns acum vreo 35 de ani in California, unde a proiectat si executat o serie de lucrari remarcabile in Los Angeles si alte orase. E si el acum la pensie si, din Florida, tine legatura prin internet cu fosti colegi din Bucuresti sau risipiti pe alte meridiane. El imi trimite un articol de ziar primit din tara din care aflu ca un renumit profesor de statica si rezistenta materialelor, Panaite Mazilu, e sarbatorit zilele astea la Bucuresti pentru venerabila varsta de 95 de ani. Brusc, aceasta stire mi-a adus in fata ochilor nu numai figura marelui profesor, care a proiectat, impreuna cu altii, structura de beton armat a actualei Case a Presei (“Casa Scanteii”) si la cursurile caruia generatii de ingineri au invatat fundamentele meseriei, ci si imaginea altor talentati oameni care au edificat constructiile Romaniei moderne. Sunt putini cei care isi mai amintesc de ei si ii mai scot uneori din anonimat.

Dupa cate stiu, nu a intocmit nimeni la timpul respectiv o monografie tehnica a barajului de la Bicaz, seful de santier al caruia a fost inginerul Dumitru Mosora. Calitatile lui de organizator au facut ca apoi sa fie numit ministru al materialelor de constructii si, mai tarziu, prin anii 1970, sef al Inspectoratului de Investitii si Constructii. Cine mai stie ca alimentarea cu apa a Bucurestilor de la Arcuda e opera inginerului Dinu Eliade? Cine stie oare ca inginerul Nicolae Laszlo a proiectat marea Sala Polivalenta de 8.000 de locuri din Parcul Tineretului, cu acoperisul din cabluri suspendate, o inovatie pentru tehnica romaneasca? Cine poate spune ceva despre autorii zecilor de blocuri de locuinte bucurestene, unele cu solutii tehnice ingenioase, proiectate de echipele inginerilor Aznavorian sau Barbaiani, sau ale miilor de cladiri din panouri mari prefabricate din toate orasele tarii, al caror proiectant de structuri este inginerul M. Drimer? Se vorbeste mereu, cu un zambet de dispret cu tenta politica, despre tanara arhitecta Petrescu, care a proiectat actualul palat al parlamentului, dar putini stiu ca structura de rezistenta a fost conceputa din beton armat cu profile grele de otel de prof. ing. Al. Cismigiu. Ne temem ca blocurile din Capitala ar putea sa fie din nou supuse grelei incercari ale unui cutremur. Dar cine mai stie ca primele norme de proiectare antiseismica din tara l-au avut drept autor, dupa cutremurul din 1940, pe prof. Aurel Beles (blocurile prabusite la cutremurul din 1977 nerespectand aceste norme) ? As mai putea insira numeroase nume de talentati ingineri constructori, daruiti meseriei lor, care au proiectat si executat baraje, poduri, canale, metroul, centrale termice, combinate industriale si ansambluri de locuinte, in cele patru decenii dintre 1949-1989. Multi dintre ei si-au valorificat mai tarziu in strainatate cunostintele si experienta, caci statul comunist nu le-a acordat o suficienta recompensare pentru priceperea lor. Dar au fost patru decenii in care Romania a facut, cu ei si prin ei, un mare salt pe drumul spre modernitate.

 As fi nedrept daca alaturi de cei de mai sus nu as aminti si niste remarcabili arhitecti ai epocii: Duiliu Marcu si Octav Doicescu, personalitati renumite inca din perioada anterioara, prof. Cezar Lazarescu, autor al statiunii Mamaia, al hotelului Europa din Eforie si al aeroportului Otopeni; prof. Ascanio Damian, rector al Institutului de Arhitectura si autor al pavilionului Romexpo de la Sosea;  Horia Maicu, arhitect al cladirii Teatrului National din Bucuresti si al Casei Presei. Dar nu numai atat, ci fiecare ramura economica, de la agricultura la transporturi, si de la constructii de masini la electronica, avea cateva personalitati tehnice exceptionale, cu cuvant greu in adoptarea deciziilor economice.

Opinia publica este de 20 de ani indemnata sa priveasca in ansamblu acea epoca ca una blestemata, alcatuita numai din privatiuni si persecutii. Nu trebuie sa o apar eu, caci nu merita. Domnea, cel putin in ultimii ani ai ceausismului, incoerenta in darea si indeplinirea ordinelor venite de sus, propaganda stupida acoperea cu zgomotul ei orice idee meritorie, principalul criteriu de promovare era originea sociala “sanatoasa”. Dar – strecurandu-se printre ineptii –cadrele tehnice zideau caramida peste caramida. Ei erau adevarata elita a acelei perioade, creatori modesti de veritabile valori intr-o epoca dificila si contradictorie. Acesti oameni puneau pe hartie si apoi cladeau edificii ce, paradoxal, nu vad sa aiba echivalent in cele doua decenii ale individualismului, in care statul s-a retras in cochilie si fiecare se descurca cum poate. Acestor ingineri si arhitecti ai anilor 50-80 ar merita sa li se ridice un monument de recunostinta. Caci bruma de modernitate de care se bucura astazi Romania, s-a faurit in buna parte pe atunci.

Tags: , , , ,

2 Responses to “ZIDITORI ANONIMI AI MODERNITATII”

  1. Bibliotecaru Says:

    De multe ori uitarea este atât de profundă încât nici nu mai ştim bine cine suntem… Poate că ar fi necesar un blog specializat în arhitectură şi construcţii. Aparent internetul este un lucru vast al cunoştinţelor, dar ia să cauţi ceva specific, de exemplu o reţetă de cărămidă…

    • nraducanu Says:

      De acord ca nu ne cultivam trecutul. Dar exemplele din arhitectura si constructii date de mine, pot fi inlocuite cu cele din orice alta ramura a economiei, unde cu umilinta, au muncit si faurit valori oameni remarcabili, uitati de toti, afara de cei din propria lor familie. O reteta de caramida (bizara expresia!) nu e greu de aflat azi. Dar cauta un meserias pentru a face un grilaj artistic din fier forjat! Iar pentru turnarea betonului la o autostrada nu se mai concepe decat chemarea unei antreprize straine. Pentru niste romani se crede ca este o operatie prea grea…

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: