ISTORIA DE PE PRIMA PAGINA

                       Am primit recent de la un prieten american  o carte aparuta acum 29 de ani. E un volum de mari dimensiuni (38,5 x 28,5 cm.) cu titlul „Page One – Major Events 1920-1981 as Presented in The New York Times”. In el au fost selectate cca. 300 de prime pagini ale renumitului cotidian, reproduse exact cum au aparut. L-am deschis amuzat, dar mi-a fost greu sa-l inchid dupa multe ore, desi nu parcursesem cu lectura dacat un sfert din cei peste 60 de ani de aparitie cuprinsi in acest volum. Este o istorie vie, scrisa la cateva ore dupa eveniment si care respira emotia momentului, desi uneori conditionata de prejudecatile dominante ale societatii timpului.

            Din primele pagini se intrevede atmosfera de optimism, cea a unei ordini mondiale stabile, asteptata ca rezultat al primului razboi mondial. Pacea s-a semnat la Paris, iar tratatul a intrat in vigoare, este un titlu pe intreaga pagina in ziarul din 31 ianuarie 1920. Cu Harding intra la Casa Alba un presedinte republican izolationist, ceeace va avea un rol fatal asupra Ligii Natiunilor  in care isi pusese speranta T. Woodrow Wilson. La 23 ianuarie 1924 moare Lenin si reporterul lui NYT la Moscova descrie asa stirea : “La ora 11,20 dimineata presedintele Kalinin a deschis congresului sovietelor si le-a cerut tuturor sa se ridice. El nu dormise toata noaptea si lacrimi curgeau pe fata sa ravasita. Orchestra o inceput sa intoneze un mars funebru, dar a fost intrerupta imediat de Kalinin, care a rostit: “Va aduc o veste teribila despre dragul nostru tovaras Vladimir Iliici. Ieri a suferit inca un atac cerebral si…” A urmat o lunga pauza, ca si cum vorbitorul nu mai era in masura sa pronunte ultimul cuvant fatal. Cu un efort ce i-a zguduit intregul corp, el a pronuntat : “a murit”. Temperamentul emotional slav al asistentei a reactionat imediat si in uriasa sala a operei s-a auzit un geamat de compatimire indoliata. Kalinin nu mai putea vorbi, in timp ce unii din sala aveau o criza de isterie. Atunci a luat cuvantul Iunakidze, secretar al Uniunii federale ruse, care a cerut calmul. Abia atunci Kalinin a fost capabil sa citesca buletinul medical oficial. Dupa care a adaogat : “Propun ca pe viitor ziua de 21 ianuarie sa fie declarata zi de doliu national”. Un vaiet din intreaga sala a exprimat acceptarea. Kalinin a cautat apoi sa dea citire masurilor organizatorice pentru funeralii, dar a fost incapabil sa  mai continue. Kamenev si Zinoviev au incercat sa-i tina locul, dar nici ei nu s-au dovedit in stare. Ca si ceilalti membri ai prezidiului, ei au pus capul pe masa plangand ca niste copii. Chiar si neinfricatul sef al cazacilor, Budionnai, plangea fara jena, in timp ce delegatii din intreaga sala oftau stergandu-si lacrimile de pe obraz.”

            Prosperitatea  in rapida crestere a St. Unite e insotita de procese la adresa stangii. Militantii anarhisti Sacco & Vanzetti sunt condamnati la moarte si executati (1927). Au loc performante stiintifice remarcabile, ca zborul dus si intors al lui Richard E. Byrd deasupra Polului Nord si, mai ales, traversarea Atlanticului la 22 mai 1927 de Charles Lindberg de la New York la Paris in 33 ore si 30 minute. Cea mai mare prabusire a bursei de pe Wall Street, datorita comportamentului iresponsabil al bancilor, se declanseaza in 1929 si semnifica sfarsitul unei ere in istoria Americii si in cea  mondiala.

            Urmeaza dramatismul anilor ’30, cu consolidarea puterii lui Hitler si Mussolini, anexarea de Germania a Austriei si succesele Japoniei pe frontul din China. In numarul din 21 februarie 1938 se anunta ca in Romania regele Carol al II-lea a adoptat o Constitutie ce pune bazele unui stat corporatist cu caracter fascist. Prin ea se abroga democratia, statul prelua in proprietate unele rezerve minerale si se luau masuri impotriva coruptiei. In noua Constitutie se promite celor ce traiesc de secole pe teritoriul Romaniei ca vor avea aceleasi drepturi ca si cei din “rasa romaneasca”, dar functiile de stat nu vor fi ocupate decat de romani etnici. Conducerea tarii revine Consiliului de coroana, condus de rege.

            La 3 septembrie 1939 titlul principal din ziar anunta ca Marea Britanie si Franta au intrat in razboi, iar la 15 iunie 1940 – ca germanii au ocupat Parisul. O informatie despre Romania apare pe prima pagina in 9 aprilie 1940: slepuri britanice incarcate cu explozibili sunt descoperite la Giurgiu. Germanii afirma ca incarcatura lor era destinata sa fie detonata pentru blocarea circulatiei vaselor pe Dunare. La 6 aprilie 1941 se anunta ca Germania a invadat Iugoslavia si Grecia, cu toate ca Moscova semnase in aceiasi zi un pact de prietenie si neagresiune pe 5 ani cu Belgradul. Pe 22 iunie 1941 titlurile mari ale ziarului informeaza: Hitler a inceput razboiul cu Rusia pe un front de la Oceanul Arctic pana la Marea Neagra. Este reprodusa integral proclamatia lui Hitler, in care unul dintre motivele razboiului este respectarea garantiei data de Germania Romaniei de a fi aparata impotriva oricarei agresiuni. Peste 6 luni, Japonia declara razboi Statelor Unite si Marei Britanii, atacand insulele Hawaii. A doua zi, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite declara razboi Japoniei, iar pe 11 decembrie – Germaniei si Italiei, dupa ce acestea declarasera mai intai razboi Statelor Unite. Pe 8 noiembrie 1942 se anunta debarcarea trupelor americane in Maroc, iar pe 1 iulie 1943 – ca gen. MacArthur incepe ofensiva pe teatrul de lupta din Pacific. Bataliile de la Stalingrad si de la Kursk, considerate azi de istorici ca decisive pentru infrangerea Germaniei, nu se intalnesc pe prima pagina a ziarului in acesti ani. Un titlu mare anunta insa pe 6 iunie 1944 ca armatele aliate sub comanda generalului Dwight D. Eisenhower au debarcat in Franta. In numarul din 26 august 1944 se anunta ca noul guvern roman a declarat razboi Germaniei, dupa ce Bucurestiul a fost bombardat de avioanele naziste. In acelasi numar al ziarului se arata ca armata rosie a cucerit orasul Tecuci, a ajuns la Galati si a incercuit 12 divizii inamice la sud de Chisinau. Pe 26 octombrie 1944 se anunta ca armata rosie a cucerit orasele Satu-Mare si Carei, eliberand complet Transilvania. In noiembrie 1944 F. D. Roosevelt este ales pentru a patra oara presedinte al SUA, dar peste 5 luni el moare – locul sau la Casa Alba fiind ocupat de vicepresedintele Harry Truman. In ziarul din 2 mai 1945 este anuntata moartea lui Hitler, dar urmasul sau, amiralul Doenitz, ordona continuarea razboiului. Peste cateva zile insa se semneaza capitularea fara conditii a Germaniei, iar ziua de 8 mai este proclamata ziua victoriei. Pe 8 august 1945 URSS declara razboi Japoniei, declarand ca astfel satisface cererea aliatilor de incheiere mai rapida a razboiului. In aceiasi zi St. Unite lanseaza a doua bomba atomica asupra orasului Nagasaki. Dupa o saptamana Japonia capituleaza, ministrul de razboi se sinucide, mii de locuitori din Tokio ingenunchiaza plangand in fata palatului imperial.

            Incep anii razboiului rece cu blocada Berlinului, prima experimentare sovietica a unei bombe atomice (1949), razboiul din Coreea (1950), senatorul Joseph R. McCarthy vaneaza a comunistii americani in presa si cultura (1952-54), are loc executia pe scaunul electric, sub acuzatia de spionaj, a sotilor Rosenberg (iunie 1953) etc. La 5 martie 1953 moare I.V.Stalin, aflat 29 de ani la conducerea statului sovietic. A doua zi se anunta cine e urmasul sau: Gheorghi Malenkov, cu patru adjuncti: Beria, Molotov, Bulganin si Kaganovici. La 31 martie 1954 ministrul de externe sovietic V. Molotov propune tarilor occidentale ca URSS sa intre in NATO, “pentru a se pune capat razboiului rece, in conditiile pericolului dotarii marilor puteri cu arme nucleare”. Statele Unite resping insa oferta, considerand-o o manevra de subminare a securitatii tarilor occidentale. La 8 februarie 1955 Malenkov isi da demisia, iar conducerea PCUS e preluata de N. S. Hrusciov. Sfarsitul lunii octombrie 1956 aduce stiri despre revolta populatiei din Ungaria si luptele contra trupelor sovietice. In iulie 1957 patru membri ai conducerii URSS (Molotov, Malenkov, Kaganovici si Shepilov) sunt constransi de Hrusciov sa-si dea demisia, acuzati ca “au sabotat pe toate caile eforturile de destindere a relatiilor internationale, de ridicare a nivelului de trai al cetatenilor sovietici si de stergere a urmarilor exceselor staliniste”. In luna octombrie a aceluias an se publica stirea senzationala ca “sovietele au lansat un satelit al pamantului in cosmos”, iar pe 3 noiembrie – un alt satelit cu un caine la bord. Incepe cursa de prestigiu pentru dominarea spatiului cosmic.

            Anii ’60 se deschid cu o disputa intre guvernul SUA si asociatia medicilor americani, care contesta planul presedintelui Eisenhower de a se acorda de stat asistenta medicala persoanelor peste 65 ani. In Senat propunerea este respinsa ca fiind “de inspiratie socialista”. In luna iulie 1960 senzatia presei este ca in URSS a fost doborat cu o racheta un avion de spionaj american U-2, pilotul Francis Powers fiind capturat. Dar importanta pentru pacea lumii este confruntarea din oct. 1962 dintre presedintele John F. Kennedy si Nikita Hrusciov cu privire la rachetele sovietice amplasate in Cuba si care vor fi retrase. La 22 noiembrie 1963 presedintele american (46 ani) este asasinat la Dallas, in conditii insuficient lamurite. Razboiului din Vietnam, continuat sub administratia lui Johnson, i se pune capat sub noul presedinte Nixon, dupa ce americanii pierdusera in Indochina 50.000 soldati. La 21 iulie 1969 are loc un eveniment semnificativ pentru omenire: primul om – un american – paseste pe luna.

            Decada ce urmeaza incepe cu intrarea Chinei comuniste in ONU. In august 1974 America este zguduita de scandalul Watergate, care il obliga pe presedintele Nixon sa demisioneze. O speranta de pace in Orientul Apropiat apare prin vizita presedintelui Egiptului, Sadat, in Israel. In 1978 la Vatican este ales papa un polonez, Ioan Paul al II-lea, care va ocupa scaunul pontifical 27 de ani. In ianuarie 1979 sahul Iranului e constrans sa paraseasca tara si la Teheran vine la putere regimul aiatolahilor. In acelasi an ambasada americana din Iran e luata cu asalt, iar 52 de membri ai ei sunt facuti ostateci. Vor fi pusi in libertate abia dupa 444 zile, in ianuarie 1981, a doua zi dupa ce la Casa Alba vine presedinte Ronald Reagan. Un republican, fost actor de cinema si guvernator al Californiei.

            Iata, concentrata la maximum, o trecere in revista a 60 de ani din evenimentele unui secol zbuciumat si violent, asa cum ele au fost surprinse pe prima pagina a celui mai important cotidian american. Azi ni se pare ca unora dintre ele li s-a acordat o importanta exagerata, in schimb cateva sunt ignorate, desi s-a dovedit ulterior cat de grave erau. Dar poate ca aceasta evaluare diferita se datoreaza atat eurocentrismului cu care este privita lumea de pe continentul nostru, cat si faptului ca intr-o buna parte din acest rastimp, informatiile primite de publicul din Romania despre cele ce se petrec pe glob au fost drastic cenzurate. Un motiv in plus deci pentru a citi (sau a reciti) cartea marelui istoric britanic Eric Hobsbawm “Secolul extremelor” (1994), in care evenimentele secolului 20 sunt comentate original si captivant, cu o analiza nepartinitoare si judecati de valoare incitante.

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: