Evanghelia dupa Saramago

            Eram acaparat de cateva zile de meciurile de fotbal transmise din varful Africei, cand stirea mortii lui Jose Saramago m-a zmuls din amorteala. Laureat in 1998 al premiului Nobel de literatura, Saramago era singurul scriitor portughez care primise pana acum acest premiu. Daca primul sau roman a fost scris  in 1947, cel de al doilea a aparut in librarii abia dupa 30 de ani. Insa Saramago devine celebru in 1982, cand avea 60 de ani, cu romanul “Dumnezeu cel ciung” in care actiunea se desfasoara in sec. XVIII. Opera lui a provocat nu odata scandal, ca de pilda in 1992 cu romanul “Evanghelia dupa Isus Cristos”, in care il infatiseaza pe Cristos pierzandu-si virginitatea cu Maria Magdalena, demers necesar lui Dumnezeu pentru raspandirea crestinismului in intreaga lume. Protestele pe care le-a provocat cartea in Portugalia, l-au determinat sa se stabileasca definitiv in 1993 la Lanzarote, in insulele spaniole Canare. In august 2009 el publica ultima sa carte “Cain”, in care relateaza intr-o maniera ironica povestea biblica a uciderii lui Abel de catre fratele sau Cain, spunand ca adevaratul vinovat este Dumnezeu. Aceasta a provocat inca odata reactia critica a bisericii catolice portugheze, ceeace l-a lasat indiferent pe scriitorul ateist militant. El a spus doar ca fara existenta Bibliei, omenirea ar fi fost mai buna.

Saramago a devenit membru al partidului comunist portughez in 1969, ca semn de protest impotriva dictaturii lui Salazar. El a fost un  participant militant al “revolutiei garoafelor” din 25 aprilie 1974, care a rasturnat dictatura portugheza. Ca om de stanga el si-a exprimat in numeroase articole de ziar, dar si pe blogul sau, dezacordul fata de reformele liberale adoptate de Uniunea Europeana.

Acum cativa ani el a acordat un interviu ziarului francez “Le Monde”, din care redau mai jos cateva pasaje.

“Eseu asupra luciditatii” (Ensaio sobre a Lucidez) este o carte politica, desi si alte carti ale mele contin o intentie politica. In aceasta carte insa eu vorbesc despre utilitatea introducerii votului alb in urna, idee ce a provocat in Portugalia o seama de articole violente, chiar intolerante. Am fost acuzat ca vreau sa distrug democratia. Mario Suarez a exclamat: “Nu intelegeti ca 15 % de voturi albe ar insemna ruinarea democratiei?”. Dar adevarata ruina a democratiei ar fi atunci cand  50 % dintre votanti s-ar abtine de la vot. In schimb votul alb semnifica o luare de atitudine, un act voluntar al cetateanului. In acest moment eu nu fac propaganda pentru votul alb, ci le spun guvernantilor, prin vocea cetatenilor : Ceeace ne propuneti nu ne satisface! Trebuie sa inventati altceva pentru salvarea democratiei! Stiu, poate parea paradoxal ca un comunist sa vorbeasca asa. Aud si azi pe unii spunand: “Un comunist vrea si va dori mereu sa distruga democratia”. Dar nu e adevarat, ci din contra.

Traim intr-o epoca in care se poate discuta despre tot si toate, dar – in mod bizar – exista un subiect despre care nu se discuta: democratia. Nu e surprinzator oare ca nimeni nu se intreaba ce este democratia, la ce serveste ea, pe cine serveste ea? E precum Sfanta Fecioara, pe care nimeni nu indrazneste sa o atinga. Dar ar trebui organizata o desbatere internationala asupra democratiei, iar acolo desigur vom ajunge la concluzia ca noi, occidentalii, nu traim intr-o democratie, ca asa zisa democratie actuala nu e decat o fatada.

Mi s-ar putea riposta ca, datorita votului si a calitatii de cetatean, se poate schimba guvernul sau presedintele, dar totul se opreste aici. Nu putem face nimic in plus, caci adevarata putere este puterea economica si financiara, prin institutii sau organe ca FMI sau OMC (Organizatia mondiala a comertului), care nu sunt democratice. Noi traim in fond intr-o plutocratie. Vechea fraza “democratia este guvernul poporului, prin popor si pentru popor”, a devenit “guvernul celor bogati, prin cei bogati si pentru cei bogati”.

In “Eseu asupra luciditatii” am denuntat instumentalizarea de unele state a terorismului sau a fricei. Ea exista de mult timp. In legitima aparare impotriva terorismului islamic, s-a desvoltat terorismul de stat. Dar asta pare tuturor ceva normal. De fiecare data cand un guvern utilizeaza masuri de exceptie , el raspunde terorismului cu o alta forma de terorism.               

In cartea “Povestea asediului Lisabonei” unul dintre personaje spune: “Binecuvantati fie cei ce spun nu, caci regatul pamantului le va apartine”. Regatul pamantului apartine celor ce au talentul de a-l pune pe « nu » in serviciul lui « da ». Pentru mine cel mai important este cuvantul “nu”. De altfel fiecare revolutie este un “nu”. Problema este ca datorita naturii umane, treptat acest “nu” devine un “da”. Se ajunge la un moment dat ca spiritul revolutiei, puritatea pe care o poarta in ea,  se denatureaza si, dupa 20-30 de ani, realitatea devine cu totul alta. Cu toate astea continua a se vorbi de o revolutie care nu mai exista. Este ca si cu libertatea: cate crime s-au comis in numele ei…

La deviza mea “Cu cat esti mai batran, cu atat esti mai liber, iar cu cat esti mai liber, esti mai radical”, trebuie adusa o complectare. Batranetea nu e o conditie a libertatii, ci din contra. Totusi, in cazul meu, am ajuns la concluzia ca ea, batranetea, mi-a acordat in mod efectiv mai multa libertate. Ceeace m-a condus sa devin mai radical, cum se vede si din aceasta carte pe care e inscris epigraful “Sa urlam, zise cainele”. Acest caine esti d-ta, sunt eu, suntem noi toti. Pana acum am vorbit, ne-am exprimat asupra numerose subiecte, fara a reusi sa ne facem auziti. Iata de ce acum trebuie ridicat tonul si cred ca a venit timpul sa urlam.   

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: