Caleidoscop (2)

Din articolul „Des amis de trente ans“ de Philippe Lemaire (Le Monde diplomatique din 10 iulie 2013):
In ciuda masacrului, luni 8 iulie la Cairo, de catre soldati a cca. 50 de simpatizanti ai Fratilor musulmani, ajutorul financiar american pentru armata egipteana nu va fi nici sistat, nici redus. “Apreciem ca asa ceva nu ar fi in interesul nostru” a declarat presei purtatorul de cuvant al Casei Albe. Apropierea dintre cele doua armate, care dureaza de 34 de ani, nu e doar financiara. “Avem o relatie suficient de stransa pentru ca ei sa ne asculte”, a recunoscut generalul Martin Dempsey, comandantul suprem al fortelor armate americane.
Asa cum arata Serviciul de Cercetari al Congresului (CRS), incepand din 1979 Washingtonul a varsat, in contul ajutoarelor militare bilaterale pe intreg globul, o suma de 68 miliarde dolari. In fruntea listei celor ce au primit acest ajutor este Israelul, iar Egiptul e pe locul doi. In prezent Israelul primeste anual un ajutor militar de 3 miliarde dolari, iar in curand va beneficia si de o finantare suplimentara de 947 milioane dolari pentru programele de aparare impotriva rachetelor. Armata egipteana primeste anual 1,3 miliarde dolari, ceeace reprezinta patru-cincimi din cheltuielile sale de echipare cu armament. E drept ca jumatate din suma primita trebuie in mod obligatoriu sa fie cheltuita pentru cumpararea de echipament american. Dar armata egipteana e dotata acum cu 777 tancuri Abrams M-1 si 220 avioane de vanatoare F-16 americane. Pe langa aceasta, cca. o suta de ofiteri egipteni sunt trimisi in fiecare an la studii in scolile militare americane.
Ajutorul acordat armatei egiptene nu e considerat de Washington ca un cadou, ci ca un mijloc de a servi interesele Statelor Unite si ale celui mai apropiat aliat al sau din regiune, Israelul.

———————————————————————————
Din Der Spiegel – Nr. 28 din 8 iulie 2013:
La aproape doi ani de la doborarea dictatorului Muammar al-Gaddafi, Libia e in prag de descompunere, afirma o delegatie NATO care a vizitat aceasta tara in luna iunie. “Toate partidele Libiei sunt de parere ca actual situatie din tara este extrem de fragila si de nementinut. Armata si politia nu mai sunt in stare sa garanteze siguranta” scrie in raportul confidential al delegatiei. In Libia este acum “cel mai mare arsenal de arme fara nici un control din lume”, inclusive mine si sisteme portabile de doborare a avioanelor. “Incapacitatea autoritatilor libiene de a exercita controlul asupra teritoriului a permis unor grupari criminale sau alte grupuri inarmate djihadiste sa formeze retele transnationale. Ele isi au baza in Libia si actioneaza in diverse alte tari vecine. Ministrul de externe Mohammed Imhamid Abd al-Asis este amintit ca ar fi spus ca Libia va devein un stat esuat (“failed state”) daca comunitatea international nu intervine. Guvernul de la Tripoli a rugat NATO sa sprijine alcatuirea unei garde nationala de 35.000 oameni. Expertii militari de la Bruxelles sunt insa sceptici in aceasta privinta , caci deocamdata exista garda revolutionara, care este critica la adresa guvernului. Fara atragerea acesteia in procesul de restabilire a autoritatii , nu sunt sanse de rezolvare a impasului.
———————————————————————————–
Din Der Spiegel – Nr. 26 din 24 iunie 2013
La 1 iulie Uniunea Europeana a primit in cadrul ei pe cel de al 28-lea membru: Croatia. Cu acest prilej nu au cazut doar barierele la frontiera, ci si taxele vamale s-au redus cu 20%. Pentru producatorii si comerciantii din tarile industriale ale Europei este o ocazie pentru a lansa o ofensiva a vanzarilor de produse pe aceasta noua piata. Este insa discutabil daca populatia noului membru din Balcani va fi la fel de bucuroasa. Iata mai intai cateva date comparative ale economiei croate fata de cele ale Uniunii Europene (cf. Eurostat):
PIB/loc. (in 2012) : Croatia :10.300 euro ; media UE (27 tari) : 25.600 euro .
Cresterea economica (2012) : Croatia : -2,0%; media UE : -0,3%.
Somajul(aprilie 2013) : Croatia : 18,1%; media UE : 11,0%.
Somajul in randurile tinerilor: Croatia : 51,8%; media UE : 23,4%
Croatia poseda o buna traditie industriala si cadre tehnice bine pregatite. Dar multe firme croate au pierdut deja sansa de a concura cu concernele occidentale. Salariile sunt prea ridicate si prea scazute investitiile. Conform statisticilor Bancii Mondiale, Grecia, Romania si Bulgaria sunt mai bine inzestrate pentru competitie decat Croatia. Speranta Croatiei este cresterea turismului si exportul de fructe (mandarine, ciresi s.a.) Bruxelles-ul va pune la dispozitie chiar in acest an Croatiei 655 milioane euro, iar pana in 2020, pentru adaptarea economiei – 13,7 miliarde euro. Este de vazut daca Croatia va fi capabila sa absoarba aceste fonduri
.

___________________________________________________________________________
Din The Economist din 10 iulie 2013:

Visurile poloneze ca gazul de sist va transforma tara intr-o a doua Norvegie, s-au risipit mult in ultimele luni. Companiile ExxonMobil, Talisman si Maraton Oil care initial erau entuziaste, au renuntat si au parasit tara dupa ce au cercetat conditiile geologice si dificultatile reglementarii legale a forajelor de investigare.

Organizatia Industriala Poloneza de Explorare si Productie (OPPPW) care e principalul grup lobby, se plange ca guvernul pretinde control si drepturi excesive in explorarea gazului de sist. Licenta de explorare de cinci ani, cu o prelungire suplimentara de doar doi ani, ar fi un termen prea redus pentru desvoltare in acest domeniu. Sanctiunile impuse de legislatia actuala in caz de neobtinere de rezultate ar fi deasemenea prea severe.
Se stie ca primul foraj de explorare a fost facut in Polonia in iunie 2010, dupa care au urmat 40 de foraje, din care doar patru cu foraje orizontale, fara a se obtine gaz in cantitati comercializabile. Sistul polonez s-a dovedit mai dificil de fracturat cu tehnologia actuala decat cel din SUA, iar problemele de protectia mediului au fost neglijate pana acum. Industria poloneza depinde in prezent fie de gazul importat din Rusia, fie de arderea carbunilor , cu degajari importante de CO². Polonia sta pe cele mai mari rezerve de carbune din Europa, iar 90% din energia produsa se bazeaza pe carbunele ars in centralele termo-electrice, depasind limitele de degajari admise in UE. .

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: