Descoperirea Chinei vechi si moderne

Descoperirea Chinei vechi si moderne
Politica si economia Chinei, rolul pe care aceasta tara il va juca in lumea de maine, viata chinezilor, sunt teme pe care tot mai des le intalnim in reviste si ziare. Personalitati remarcabile, cum este de pilda fostul sef al deparamentului de stat al SUA, Henry Kissinger, scriu carti voluminoase despre China si miracolul dezvoltarii ei irezistibile in ultimii 50 de ani. Lucru care este explicabil, deoarece deja se vorbeste despre secolul 21 ca despre „secolul Chinei“. Dar sunt numerosi si cei carora nu le convin succesele unui regim care a reusit sa imbine rationalitatea economiei planificate cu avantajele capitalismului
In Romania, succesele Republicii Populare Chineze in mai toate domeniile sunt prea putin cunoscute. Iar aceasta este cu atat mai regretabil cu cat pana in decembrie 1989, Romania – atat prin pozitia ei proprie in fata confruntarilor razboiului rece, cat si prin relatiile de prietenie cu marea tara de la rasarit – a beneficiat in ochii conducerii de la Beijing de un credit si o incredere de care nu se bucurau alte tari socialiste europene. Credit pe care in buna masura l-a risipit in ultimele doua decenii, printr-o politica externa lipsita de originalitate, docila pana la subordonare in fata intereselor geopolitice ale unor mari puteri.
Iata de ce cartea recent aparuta a dr. Gh. Ratiu intitulata „Comorile din tara dragonilor. China – uriasul de la capatul lumii“, avand ca subtitlu „Douazeci de ani printre chinezi“ (Ed. Paco – Bucuresti – 2013) umple, cu cele aproape 500 de pagini, un gol in cunoasterea de catre cititorul roman a acestei uriase tari si e menita sa sporeasca simpatia fata de marele popor chinez. La prima impresie s-ar putea crede ca este vorba despre o carte avand drept tinta turistii, amatori sa cunoasca mai multe despre cele oferite de o eventuala calatorie in China. Este desigur si acesta un obiectiv al cartii, caci sunt descrise detaliat zeci de mare constructii si monumente stravechi introduse de UNESCO in lista patrimoniului universal, cum sunt de pilda Marele Zid Chinezesc, Palatul de Iarna (Orasul Interzis), Palatul de vara, Templul Cerului de la Beijing, mormintele Dinastiei Ming, armata de teracota de la Xian si multe altele. Dar ambitia autorului, care a vizitat o buna parte din provinciile Chinei in cele peste 50 de calatorii efectuate acolo in decurs de doua decenii, a fost mai mult decat intocmirea unui ghid turistic. In volum sunt descrise aspecte din viata cotidiana a chinezilor, celebra bucatarie chineza, credintele religioase si filozofia lor, etc. si descifreaza semnificatiile reale ale unei politici ce deseori ne-a fost prezentata tendentios.
Pentru a intelege unele evenimente ce au loc acum in China este indispensabila cunoasterea, chiar rapida, a trecutului acestei tari. Dr. Ratiu se opreste asupra celor doua razboaie zise „ale opiului“ din sec. 19 si consecintele lor dezastroase pentru China. Deosebit de interesanta este prezentarea problemei Tibetului si a eforturilor guvernului chinez de a scoate aceasta provincie din starea asemanatoare evului mediu in care era tinuta de lamaism. Nu sunt trecute cu vederea cauzele reale ale manifestarilor nationalismului tibetan, uigur si mongol, asupra carora in presa occidentala se speculeaza ca surse de slabiciune a statului chinez. Sunt clar aratate conditiile istorice in care anclavele Hong Kong si Macao au trecut de sub guvernarea engleza, respectiv portugheza, sub suveranitatea guvernului de la Beijing, care a avut intelepciunea de a le conferi un regim economic si politic special. Un scurt capitol este consacrat Taiwanului si stranselor relatii economice dintre aceasta insula si continent.
In final sunt descrise uriasele lucrari de modernizare a infrastructurii teritoriului, prin edificarea de mii de kilometri de autostrazi si cai ferate rapide, de poduri de mare anvergura, de baraje gigantice pentru dezvoltarea potentialului energetic s. a., care toate demonstreaza vitalitatea regimului si absenta unei gandiri rigide in conducerea de catre Partidul comunist a reformei economice.
Este limpede ca autorul este indragostit de China si de capacitatea conducerii acestei tari de a scoate poporul din mizeria subdezvoltarii. Este explicatia ce poate fi data prezentarii in carte numai in culori pozitive a celor vazute sau auzite. Dar ca orice alta tara, si China intampina greutati si a facut si unele greseli in procesul de modernizare. Semnificatia ce se acorda acolo notiunii de democratie este de pilda diferita de cea occidentala si este determinata de conditiile specifice ale unei tari cu peste un miliard de locuitori. Ritmul rapid de crestere a nivelului de trai al intregii populatii constituie insa argumentul decisiv in cantarirea corectitudinei strategiei adoptate .
In incheierea volumului, in carte sunt citate cele spuse prin 1939 de Winston Churchill, pe atunci prim-ministru al Marei Britanii: „Lasati China sa doarma, caci cand ea se va trezi, nimic in lume nu va mai fi cum a fost“. Dl. Dr. Gheorghe Ratiu comenteaza aceste cuvinte asa: „China s-a trezit. Ea a avut un rol important in infrangerea Japoniei la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. In 1949 a fost proclamata Republica Populara Chineza, iar in 1978 ea s-a trezit din nou, abandonand dogmatismul si adaptand marxismul in concordanta cu cerintele epocii in care traim. (…) Trezindu-se din somnul secular al epocii imperiale, China de astazi nu mai este China din trecut, ci a devenit o forta politica, economica si militara, un actor important pe arena internationala. Multe popoare au speranta ca rolul influent al Chinei in lume va face ca noua ordine mondiala sa fie mai dreapta, mai buna pentru toti, pentru ca, adeverindu-se prevederilor lui Churchill, nimic sa nu mai fie asa cum a fost.“

One Response to “Descoperirea Chinei vechi si moderne”

  1. Béranger (@ludditus) Says:

    Chinezii ar prefera să fie priviți cu realism, ceea ce ar duce per ansamblu la aprecieri mai degrabă pozitive cu privire la evoluția Chinei. Oricum, ca o contrabalansare la criticile adesea exagerat de negative ale majorității „occidentalilor”, probabil că notele și memoriile dr. Gh. Rațiu sunt binevenite, oricât de roz-bonbon ar fi ele.

    Editorul pentru Asia al revistei Bloomberg crede că cea de-a treia revoluție industrială aparține Chinei:

    http://www.businessweek.com/articles/2013-09-26/china-and-the-third-industrial-revolution

    Mi-a plăcut referirea la gândirea îngust-tembelă a CEO-ilor corporațiilor vestice, care se uită doar la rezultatele de Quartal, căci după ele își iau bonusurile:

    „The marketplace does not create public goods, so it is absurd to think companies will do it. You can not create the third industrial revolution if your entire business, investment, and financial community is focused on three-month quarterly statements. China is extremely comfortable with the government having this role and with long-term planning. In China they have five-year plans.”

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: