Posts Tagged ‘Agricultura’

GOANA DUPA TERENURILE AGRICOLE

August 3, 2009

                  Prognozele ONU arata ca in anul 2050 populatia globului va ajunge la 9,1 miliarde oameni, fata de aproape 7 milioane in 2010. Dar chiar in urmatorii 20 de ani nevoile de hrana ale omenirii vor creste cu 50%, asa cum s-a aratat la conferinta ce a avut loc recent la New York cu privire la comertul cu terenuri agricole (Global AgInvesting 2009). Acolo s-a aratat ca daca in 1950 reveneau 5600 m.p. teren agricol pe locuitor, in 2000 aceasta suprafata se redusese la 2300 m.p.. iar in 2050 se prognozeaza ca se va ajunge la doar 1500 m.p. In Zambia sau Mozambic hectarul de teren costa 350-500 USdolari, in timp ce in SUA sau in Argentina – de zece ori mai mult. Recolta la hectar a unui taran african a ramas neschimbata in ultimii 40 de ani, pe cand – cu ceva ingrasaminte si putina irigare – se poate obtine o recolta de cateva ori mai mare. Si bineinteles, un profit corespunzator al marilor proprietari occidentali, ce cumpara acum zeci de mii de hectare in Africa, America de sud si Asia.

            Doamna Susan Payne din Marea Britanie este in fruntea unui Fonds care a achizitionat 150.000 ha. in Africa de sud, Zambia si Mozambic, unde sunt prevazute investitii agricole de cca. 500 milioane dolari. BlackRock, o societate americana de administrarea averilor, cumpara si ea in diverse colturi ale globului terenuri in valoare de 30 milioane dolari, pentru investitii agricole de 200 milioane. Investorul rus “Renaissance Capital” a cumparat 100.000 ha. in Ucraina. Deutsche Bank impreuna cu banca de investitii Goldman Sachs investesc milioane in cresterea porcilor si pasarilor de casa in China, cu obtinerea de drepturi asupra terenurilor.

            Caci numarul celor ce sufera de foame pe glob se apropie de un miliard. Treptat, hrana devine o problema mondiala la fel de importanta ca si petrolul. Iar multi considera ca astfel se instaleaza un nou gen de colonialism. Nou este ca guvernele unor tari slab desvoltate doresc arzator sa le fie cumparata sau inchiriata tara.

  • Primul ministru al Etiopiei declara ca in tara sa sute de mii de hectare asteapta sa fie achizitionate sau arendate.
  • Terenuri agricole ofera la fel si ministrul agriculturii din Turcia.
  • Si guvernul Pakistanului face reclama in tarile arabe pentru un milion de hectare oferite vanzarii.
  • 1,5 milioane ha. din cel mai bun pamant de ferma il ofera guvernul sudanez statelor arabe din golf, Egiptului si Coreei de sud. Paradoxul afacerii sta in aceea ca Sudanul este cel mai mare primitor de ajutor de hrana din lume, iar 5,6 milioane sudanezi supravietuiesc numai datorita acestui ajutor.
  • Kuweitul a arendat 130.000 ha. de campuri de orez in Cambogia.
  • Egiptul doreste sa cultive pe 840.000 ha. in Uganda, grau si porumb.
  • Presedintele Rep. Democratice Congo a oferit in arenda Rep. Sud-Africane zece milioane hectare.
  • Filipinele vor sa atraga statele arabe din golf oferindu-le 1,2 milioane hectare.

            Nevoia de a-si hrani populatia determina multe guverne sa cumpere terenuri in strainatate. In China traieste 20% din populatia globului, dar tara nu are decat 9% din suprafata mondiala de terenuri agricole. Japonia este cel mai mare importator mondial de porumb, iar Coreea de sud – al doilea. Statele din Golf importa 60% din hrana lor.

            Doua sperante sunt legate de acest intens trafic de terenuri. Mai intai, speranta statelor sarace ca in acest mod isi vor putea moderniza agricultura inca primitiva. Pe de alta parte, speranta restului lumii ca investorii occidentali vor putea , cu tehnica si capitalul adus, cu seminte si ingrasaminte, nu numai sa dubleze, ci in unele locuri din Africa, sa inzeceasca productia. Dar ce se va intampla cand intr-o lume globalizata reapar aceste colonii agricole? Ce se va intampla cand Arabia Saudita achizitioneaza o buna parte din provincia indiana Punjab, iar investorii rusi cumpara jumatate din Ucraina? Si ce se va petrece atunci cand in una din aceste tari vine foametea? Vor inconjura investorii cu garduru electrificate aceste terenuri si le vor apara cu trupe inarmate? Pakistanul a si anuntat ca are 100.000 oameni in forte de siguranta destinate pentru pazirea campurilor investorilor straini. Pe marii investori ii intereseaza siguranta investitiilor, dar nu si soarta taranilor ce au trait pana atunci pe aceste zeci de mii de hectare. Investorii cauta de aceea state slabe, care prin contractul incheiat sa nu le impuna nici un fel de conditii, unde sunt conducatori  care – desi populatia sufera de foame – aproba exportul de cereale. Banca Mondiala pregateste de aceea, impreuna cu alte institutii internationale, un cod de comportare al investorilor in agricultura. La conferinta amintita de la New York unul dintre oratori a subliniat urgenta problemei aratand ca populatia globului creste cu 154 oameni pe minut, 9240 – pe ora, 221.760 – pe zi. Si toti vor sa manance. 

            Problemele situatiei agriculturii mondiale si a celei romanesti au mai fost tratate de doua ori pe acest blog, la data de 19 decembrie 2008 (“Neocolonialism agrar”) si la data de 5 aprilie 2009 (“Cei ce cred ca pot scoate agricultura din impas”). As mai avea de aceasta data doar de adaogat  ca Romania are o pozitie privilegiata din punctul de vedere al resurselor agricole. Terenul arabil reprezinta 39,5% din suprafata totala a teritoriului tarii, fiind a sasea tara din lume in aceasta privinta. S-a evaluat ca fermierii romani, prin valorificarea deplina a fondurilor PAC ale UE, ar permite aprovizionarea cu produse o piata cu o populatie de 80 milioane locuitori.Teoretic Romania poate deveni a treia putere agricola a Europei, dupa Franta si Germania. 

            Toate astea sunt insa ipoteze optimiste. Realitatea este ca in 2008, din cele 14,7 milioane ha. terenuri agricole, doar 9,4 mln. ha. (64%) au fost cultivate. Ilie Sarbu, ministrul agriculturii, a spus la o conferinta de presa (26 mai 2009) ca daca in 1989 erau irigate 3 milioane ha., in prezent nu au putut fi reabilitate decat 553.000 ha., dar s-au irigat doar 200 mii ha. (dupa ce acum 2-3 ani se ajunsese la 40-50 mii ha.). Guvernul a mai aprobat fonduri pentru reabilitarea a inca 200 mii ha., dar 1.500 mii ha. nu vor mai putea fi reabilitate. Mai trebuie aratat ca pretul terenului agricol a crescut de 5 ori in ultimii 5 ani, pana la nivelul de 1.000 – 3.500 euro/ha., dar inca este de 3-7 ori mai scazut decat media europeana. Aceasta situatie determina sporirea interesului strainilor pentru piata funciara din Romania. Specialistii arata ca sectorul nostru agricol nu este inca pregatit sa raspunda adecvat noilor provocari. Iar eu as adaoga ca nici clasa politica nu e constienta deplin de riscul pe care il reprezinta pentru securitatea alimentara a tarii, cedarea cu usurinta a unor terenuri manoase investorilor din alte tari.

Advertisements

NEOCOLONIALISM AGRAR

December 19, 2008

Suntem la inceputul secolului 21, iar colonialismului – se spune – i s-a pus capat de cateva decenii. Cu toate acestea a inceput, pe tacute, o noua forma de colonizare agricola in partile cele mai sarace ale planetei. Odinioara se folosea forta militara pentru exploatarea populatiilor bastinase, dar acum sunt respectate toate regulile juridice ale pietei libere, chiar daca ele se aplica in detrimentul drepturilor omului. Se vorbeste tot mai insistent de consecintele crizei alimentare ce va veni si, pentru a-si asigura stocurile de alimente, tarile bogate cumpara mari suprafete de terenuri agricole in strainatate. Incepand din anul 2000 Brazilia a cedat peste 5 milioane hectare unor firme straine. Coreea de sud, prin intermediul firmei Daewoo a incheiat un contract cu statul Madagascar pentru ca, pe 1,3 milioane ha., sa se obtina, exclusiv pentru nevoile coreene, 4 milioane tone de grau si 500.000 tone ulei de palmier. Cumpararea de terenuri pentru exploatari miniere in Africa sau in alte continente e un lucru demult cunoscut, dar pentru scopuri agricole – este ceva relativ nou. Banca Mondiala a stabilit, inca de la inceputul anilor 1990, ca proprietatea privata este o valoare universala si a impus acest principiu sub denumirea de „securizarea“ pamantului. Avantajele din instrainarea pamantului le obtin de regula unii potentati ai statelor sarace, dar taranilor acestor tari le revine prea putin sau nimic din afacere. Cultivate cu metode intensive, aceste terenuri nu necesita mai mult de patru muncitori agricoli la o mie de hectare. Pentru a nu muri de foame, taranii alungati umfla multimile ce se inghesuie in slums-uri la periferiile marilor orase ale tarilor din Sud. Aceasta navala a tarilor bogate pentru achizitionarea de terenuri cultivabile in tarile sarace si slabe este considerata de Jacques Diouf, presedintele FAO (Organizatia Mondiala pentru Agricultura si Alimentatie) drept un „pact neocolonial“, iar Alain Joyandet, secretar de stat in MAE francez, declara ca „ar trebui protejate populatiile locale“. Se vorbeste, dar nu se ia practic nici o masura.
In Uniunea Europeana, Romania face parte din tarile cele mai sarace si deci aparitia si la noi a unui asemenea fenomenera certa. Se stie ca legislatia nu permite cetatenilor straini sa cumpere terenuri, dar interdictia nu se aplica in cazul societatilor cu capital strain inregistrate in Romania, acestea fiind considerate persoane juridice romane. Petrisor Morar, presedintele UNAI afirma ca in zonele de vest ale tarii (judetele Satu Mare, Arad, Oradea si Timisoara) 80 % din terenuri sunt deja achizitionate de firme straine. Ziarul Financiar publica urmatoarea informatie :
Banatul a atras cei mai multi investitori straini, in special italieni si spanioli. Ei au cumparat, la preturi derizorii, mii de hectare de la taranii din Timis (la Remetea Mare, Giarmata, Deta, Jimbolia, Carpinis, Jamu Mare si Iecea). De exemplu, compania cu capital spaniol Bardeau Holding detine circa 18.000 de hectare de teren din care 13.500 de hectare in proprietate proprie in judetele Arad, Timis si Caras – Severin. Principalele culturi infiintate in acest an sunt cele de grau, orz, floarea soarelui, porumb si mazare furajera. Paco Magnani a deschis in ’95 firma agricola Erremme Agro Ferma la Jamu Mare, iar din ’96 a inceput sa cumpere teren agricol de la tarani. “Spre deosebire de Italia, unde un hectar se vinde intre 15.000 si 30.000 de dolari, Romania este paradisul investitorilor straini. Cele aproape 1.000 de hectare pe care le detin le-am achizitionat in medie cu 250 de dolari, aici intrand si toate taxele aferente”, spune investitorul italian. Presedintele Camerei de Comert Italiene pentru Romania, Guglielmo Frinzi, declara recent ca Genagricola, societate membra a grupului italian Generali, a achizitionat 20.000 de hectare de teren agricol in zona Timisoara si intentioneaza sa cumpere cateva mii de hectare de teren pentru viticultura in judetul Caras-Severin. “Din ce am auzit, in judetul Timis nu mai exista terenuri mari disponibile, ma refer la suprafete cuprinse intre 100 si 1.000 de hectare, astfel ca investitorii italieni se indreapta catre zona Caras Severin. Zonele din vestul tarii sunt preferate pentru ca sunt mai aproape de Italia, iar timpul de transport este mai redus”, a afirmat Frinzi.