Posts Tagged ‘NSA’

Obama si CIA – cine conduce Washingtonul?

July 13, 2014

“Arestari, perchezitii si desvaluiri despre retele de spionaj ce actioneaza la Berlin, toate astea amintesc de romanele lui John le Carre din timpul razboiului rece, perioada in care in acest oras se confruntau pe ascuns oamenii KGB si cei ai serviciilor de spionaj americane, britanice si germane. Astazi insa obiectul operatiilor politiei si spionajului german nu mai este KGB-ul, ci oficiile de spionaj americane.” Asa incepe articolul publicat la 11 iulie a.c. pe site-ul WSWS.org si din care redau mai jos esentialul.
Un angajat al BND (Bundes Nachrichten Dienst), principala agentie de spionaj germana, a fost arestat pentru ca a transmis la CIA sute de documente secrete, un alt functionar al ministerului apararii este anchetat, iar alte arestari vor urma. Cat de serios este cazul se vede din faptul ca in aceasta saptamana d-na cancelar Angela Merkel a ordonat expulzarea din tara a sefului filialei berlineze a CIA, precum si sugerarea de unele oficialitati ca Berlinul va relua activitatile de spionare la Washington, ceeace este pentru prima oara de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Este evident cea mai importanta criza a relatiilor dintre Germania si SUA de la caderea regimului nazist acum 70 de ani.
Ni se spune ca presedintele Obama habar nu avea despre activitatile de spionaj americane pe teritoriul Germaniei si nici nu stia– tocmai cand  avea o convorbire telefonica cu Angela Merkel – despre arestarea spionului cu o zi inainte. Intrucat nici Obama, nici CIA nu au pomenit nimic despre aceasta, este limpede ca stirea provine prin cineva de la Casa Alba. Iar asta a provocat atacuri din partea partidului republican si a altora, care considera ca s-a dorit compromiterea CIA. Motivele pentru care Obama pretinde ca nu stia nimic sunt clare. Scandalul cu spionii descoperiti in Germania vine un an dupa ce informatorul Edward Snowden a dat la iveala documente ce aratau ca agentia de spionaj americana tine sub observatie legaturile electronice a milioane de germani. Si vine exact la noua luni dupa ce s-a aflat ca printre numeroasele telefoane celulare ascultate este si cel al Angelei Merkel.
Administratia americana a incercat sa puna o surdina acestor revelatii ce au indignat publicul german, cautand sa alinieze Berlinul la pozitia Washingtonului in privinta agresiunii din Ucraina si in alte locuri din est si sa mentina o cat mai stransa colaborare cu serviciile de spionaj germane. Noile revelatii ameninta insa sa reanimeze animozitatea publicului, tocmai cand parti mari din societatea germana cer o tot mai multa independenta in politica externa, pentru a ajuta interesele strategice proprii ale imperialismului german.
Dilema in care se gaseste acum Obama are trasaturi asemanatoare cu situatia in care s-a gasit acum 54 de ani presedintele Dwight D. Eisenhower, cand un avion de spionaj ultrasecret U-2 pilotat de Francis Gary Powers a fost doborat deasupra URSS, dand nastere unui scandal ce contravenea obiectivelor politicii externe a SUA. Doborarea avionului la 1 mai 1960 survenea in ajunul unei intalniri la nivel inalt, ceeace a determinat initial administratia sa incerce a ascunde faptul, pretinzand ca era vorba doar despre un avion meteorologic ce se ratacise. Dar sovieticii capturasera pilotul, salvat cu parasuta, dezvaluind rapid adevarul asupra scopului de spionaj al avionului. Pentru a nu turna gaz pe foc, conducerea sovietica a acceptat insa ipoteza ca doar CIA si puternicul ei director, Allen Dulles, erau singurii vinovati de zborul de spionaj, si ca presedintele Eisenhower nu era la curent. Problema a fost insa ridicata in senat. Majoritatea democrata, in frunte cu Mike Mansfield, au pus intrebarea “daca administratia are sau nu un control real asupra birocratiei federale”. Presa a inceput sa se agite pe aceasta tema, criticand presedintele SUA pentru lipsa de control asupra actiunilor agentiei de spionaj. La zece zile de la doborarea avionului, Eisenhower a fost nevoit sa recunoasca in public raspunderea pe care o avea in programul de spionaj. Peste 7 luni, Eisenhower a rostit un celebru discurs de ramas bun, atragand atentia asupra pericolului cresterii a ceeace el numea “complexul militar-industrial”. Apoi a spus: ”Capatarea de acest complex a unei influente nejustificate,  subliniaza pericolul dezastros al cresterii in interiorul statului a unei puteri gresit plasata.”
Astazi, nimeni din Congres sau din mediile corporate nu pune intrebari in legatura cu cazul german sau daca Obama exercita “un real control” asupra agentiilor SUA de spionaj, care impreuna cu armata, au depasit cu mult ceace Eisenhower si-ar fi putut vreodata imagina. Avertismentul lui Eisenhower s-a realizat pe deplin, sub forma unui urias aparat secret militar si de spionaj, care exercita o putere reala la Washington si efectueaza continuu violente ucigatoare, provocari si spionaj masiv pe intreg globul. Dar Obama nu simte nici o dorinta de a se amesteca in treburile CIA, NSA sau Pentagonului. El nu are interese separate de ale acestora. Rolul lui nu e sa struneasca armata si agentiile de spionaj, ci mai curand sa le ajute in relatiile cu publicul, pentru a convinge pe americani si pe restul publicului mondial ca spionajul total, asasinatele cu drone (telurile acestora sunt alese la Casa Alba in fiecare miercuri) si masacrele armatei sunt toate doar niste instrumente necesare in lupta contra terorismului si au loc in deplina concordanta cu drepturile democratice si metodele de conducere.
Obama, care dupa ce si-a terminat studiile universitare a fost angajat la firma “Business International Corporation”, ce alcatuieste dosare secrete de spionaj pentru toate marile corporatii (dar servind si ca acoperire pentru agenti ai CIA), este personificarea complexului militar-industrial. Consultarea rapoartelor confidentiale si rasfoirea dosarelor secrete este mediul in care el se simte cel mai confortabil. Episodul german cu spionajul a servit sa se scoata la iveala doua lucruri: democratia americana a intrat in faza terminala; sporirea tensiunilor intre tarile imperialiste.  Toate acestea pot ameninta sa duca la un nou razboi mondial, asa cum s-a intamplat de doua ori in secolul 20.

Cum sa te aperi de falsii prieteni

April 17, 2014

Hans-Ulrich Jörges este principalul editorialist al marelui saptamanal ilustrat german „STERN”. Este deseori invitat la talkshow-urile canalelor TV ARD si ZDF, fiind apreciat pentru atitudinea sa independenta si neconformista in comentarea evenimentelor din tara si strainatate. In numarul din 16.04.2014 al revistei STERN el publica un virulent articol despre interventiile inadmisibile ale NSA (National Security Agency) in convorbirile confidentiale ale oamenilor politici din Europa si refuzul de a-si modifica comportarea dupa ce acest caz a fost desvaluit. Prezint mai jos, prescurtat, cateva pasaje din acest articol, semnificativ pentru felul  in care isi exprima opinia un important ziarist german. 

Colectarea si inmagazinarea pe un anumit termen a unor simple comunicari telefonice sau prin e-mail este o incalcare a drepturilor constitutionale ale catateanului.  Dar tocmai asta e ceeace face serviciul secret militar american NSA, spionand pe intreg globul si in special in Europa. Curtea de Justitie Europeana (CJE) a respins asemenea procedee calificandu-le “de mari proportii si deosebit de grave”, ceeace e foarte bland, ba chiar nimic in cazul in care s-ar initia o actiune in justitie impotriva Statelor Unite. Trebuie sa fim recunoscatori  CJE pentru ca totusi a scos la iveala absurditatea stridenta a situatiei noastre. Protectia constitutionala a cetateanului se dovedeste o fictiune. A aparut clar contradictia groteasca  intre legile de baza europene si pulverizarea lor, lipsita de scrupule, de catre NSA si de colportatorii de stiri din Marea Britanie, Canada, Australia si Noua Zeelanda, adica reteaua intinsa pe intreg globul a spionajului american 

De acum inainte se vor putea face conectari la cablurile telefonice submarine pentru a se extrage toate comunicarile. Se vor acumula zilnic cca. 200 milioane SMS-uri . Se vor putea capta si stoca timp de 30 de zile toate convorbirile telefonice dintr-o anumita tara. Se va putea asculta si controla tot ce spun sefii de state si de guverne, ministrii, functionarii superiori si conducatorii economiei, adica elita unor tari. Intr-un cuvant, nimeni si nimic nu mai poate fi in siguranta, nici o politica, nici o justitie, nici o institutie de protectie a Constitutiei, nici un serviciu de contraspionaj. Sa se adopte sanctiuni impotriva Americii? De neconceput! Noi sanctionam Rusia pentru alipirea indepartatei Crimea, dar nu SUA  pentru ca, in mod sistematic, ne incalca Constitutia, drepturile noastre inalienabile.

Asta ma priveste in fond si personal. Nu ma tem de Rusia. Eu ma tem acum de America. Nu pot exclude ca-mi  sunt ascultate convorbirile si de serviciile secrete rusesti. Dar am certitudinea ca am fost sau voi fi ascultat de cele americane. Ma umple de teama prietenul fals. “Nu exista nici o tara cu care SUA sa fi semnat un acord No-Spy” a declarat Obama unui naiv trimis de la Berlin. Dar in Uniunea Europeana care e situatia? Fr. Hollande a declarat inca din luna februarie la Washington ca problema spionarii de NSA este deja inchisa. Iar acordul antispionaj propus intre tarile UE nu a putut fi incheiat din cauza opozitiei Marei Britanii. In rest, numai gesturi de linistire, inselare sau tacere. Iar in interiorul guvernului singura masura luata a fost ca s-au distribuit ministrilor noi telefoane celulare, care sa nu poata fi spionate.

Nu mai suntem o tara suverana, nu mai suntem stapani in propria casa. Cand s-a propus sa I se acorde azil lui Edward Snowden, vicecancelarul Sigmar Gabriel a intrebat cu nevinovatie: “Cine poate in fond garanta ca aici el va putea trai liber?” Si apoi : “Germania este o tara mica, in care serviciile secrete americane stiu precis cine face si ce face. Sunt sigur ca serviciile secrete ale SUA vor incerca sa puna mana pe el”.

Trebuie sa ne aparam singuri. Avem dreptul legitim sa ne aparam  Constitutia in cazuri de nevoie. Fiecare trebuie sa raspunda in felul sau la provocarile Americii oficiale, presarand putin nisip in mecanismul masinei de spionare. Cine e curajos, nu trebuie sa recurga la un “Djihad”, ci sa-si exprime indignarea prin e-mail-uri si SMS. Dar mai eficient este sa se recurga la spargerea conturilor de internet, la actiuni hacker. Ei nu s-au jenat sa sparga datele Schengen si banca de date Apple. NSA este oare infailibila? Ar fi un test, un act global de legitima aparare. In furtuna nu sunt suficiente umbrelele. Mainile si creierele ne sunt libere! Hackeri, spargeti conturile internet ale NSA!  

Spionarea prietenilor si urmarile ei

August 14, 2013

In Germania presa framanta in continuara problema facuta publica abia acum o luna, a strangerii de informatii din viata societatii germane, de catre o uriase institutie oficiala americana NSA (National Security Agency), cu obiectivul marturisit de prevenire a unui eventual act terorist. Ronald Pofalla, ministrul cu chestiunile cancelariatului, ce raspunde si de Serviciului Federal de Informatii (Bundes Nachrichten Dienst), pune o surdina problemei, declarand ca ea e minora si deja rezolvata. Motivul : este jenant ca in plina campanie electorala, sa desvalui opiniei publice ca Germania nu este pentru americani doar un partener ce livreaza cu incredere informatii, ci si un obiect de investigatie si spionaj. Desigur ca alianta americano-germana este stransa, nu numai in domeniul militar, iar prevenirea unor atentate in ambele tari – un scop nobil. Dar din nici o alta tara din Europa nu se scurg atatea informatii spre NSA ca din Germania. „Sa devii tinta spionarii de catre o tara prietena e un lucru inacceptabil. Doar nu mai suntem pe timpul razboiului rece“ a spus purtatorul de cuvant al Cancelariei Germaniei. Fara indoiala ca aceasta declaratie fusese in prealabil pusa de acord cu d-na Merkel.
Intr-un document din luna aprilie 2013, NSA a aratat care sunt tarile prioritare in strangerea de ea a informatiilor. Pe primul rand al prioritatilor sunt desigur China, Rusia, Iran, Pakistan si Afganistan. Patru tari sunt considerata prietene devotate (Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda si Canada) care, impreuna cu SUA, sunt numite „cei cinci ochi“ si cu care se fac schimburi deschise de informatii. In lista prioritatilor de spionaj Germania este situata pe randul trei, alaturi de Franta si Japonia, inainte insa de Spania si Italia, care sunt pe randul 4 al prioritatilor. Temele principale ale serviciilor secrete americane in Germania sunt politica externa, problemele stabilitatii economice si pericolele ce decurg de aici pentru domeniul financiar, exportul de armament si noile tehnologii, inclusiv ale armelor conventionale de mare performanta.
„Descoperirea“ ca prietenia in afaceri are anumite limite, atrage insa si alte consecinte pentru nemti. Si anume sporirea fricii ca cineva din afara poate patrunde in secretele marilor concerne. Revista Spiegel (no. 32 din 5 august 2013) prezinta unele detalii interesante despre masurile deja luate si cele ce au inceput abia acum sa se ia pentru a impiedica scurgerea de informatii. Chiar si pana acum – de pilda – managerii de la BMW erau obligati sa isi lase acasa telefoanele portabile atunci cand se duceau in strainatate. Ei primesc in schimb telefoane provizorii, care sunt distruse la intoarcerea acasa. Seful consiliului de supraveghere al firmei Volkswagen pune sa se verifice periodic daca in salile de sedinte nu sunt microfoane straine. Prudenta face ca VW sa posede avioane proprii inregistrate in insulele Caiman, iar lista pasagerilor nu este usor de obtinut. Marele concern chimic Evonik obliga salariatii sa-si inchida fiecare telefon portabil in cutii metalice pentru a impiedica orice acces la datele din ele. Concernul de aviatie EADS interzice personalului folosirea de iPad si iPhone. Doar BlackBerry sunt permise. In anumite sectii este interzisa transmiterea de E-Mail-uri. Documentele confidentiale sunt transmise direct in mana.
In ultimele saptamani insa masurile de precautie au sporit. Daca atentia contraspionajului firmelor era concentrata pana acum asupra contactelor cu China, ea s-a deplasat acum si spre vest. Se mai poate comunica cu partenerii din SUA sau Marea Britanie prin Skype? Cum trebuie privite software-urile de la Microsoft? Hackerii americani sunt profesionisti si nu lasa urme, sau cand le lasa, urmele sunt false: ele sunt contrafacute ca venind de la hacker chinezi. Au aparut firme specializate in detectarea spionilor strecurati in centrele de calcul ale unor intreprinderi sau care pun la incercare gradul de protectie al acestora fata de atacurile unor hackeri de meserie. Firma Secusmart din Düsseldorf a dotat-o si pe Angela Merkel cu un telefon portabil protejat impotriva ascultarii de terti a convorbirilor.
Articolul din revista germana prezinta numeroase trucuri folosite pentru patrunderea in domeniile cele mai confidentiale ale firmelor concurente. Dar prea putine sunt cazurile cand firmele comunica autoritatilor ca au fost victime ale unor atacuri cibernetice din afara, pentru a se lua masuri si pe canale politice. Scoaterea la iveala a amploarei spionajului efectuat de NSA, este pe cale sa schimbe increderea germanilor fata de cei mai buni prieteni ai lor: americanii.