DUPA 20 DE ANI: CE-AM AVUT, CE-AM PIERDUT, CE-AM CASTIGAT(I)

 Este greu de facut o analiza comparativa, obiectiva, nepartinitoare, intre cele doua regimuri economice si politice dinaintea si de dupa schimbarea din decembrie 1989. Care, pe buna dreptate, a fost o adevarata revolutie in mentalitatea oamenilor, in relatiile dintre ei si fata de stat, in toate institutiile statului. Dificultatea unui asemenea actiuni sta si in polarizarea simpatiilor politice – spre dreapta sau spre stanga – a specialistilor ce s-ar putea incumeta la o asemenea opera, dar si in lipsa inca, la noi in tara, a unei atmosfere de calm, care sa permita a se face aprecieri “sine ira et studio” asupra unei perioade atat de framantate politic. Spre deosebire de celebrul Raport al Comisiei prezidentiale privind analiza dictaturii comuniste din Romania, comandat ca rechizitoriu si elaborat ca atare, deci cu permanenta preocupare de a scoate in fata motive de acuzare si de a evita mentionarea aspectelor pozitive, o analiza impartiala ar impune o echipa de cercetatori, care sa puna cu sinceritate in balanta ce au adus bun si ce au adus rau societatii romanesti cei peste 40 de ani de regim comunist si cei 20 de ani de revenire la economia de piata si la sistemul democratiei parlamentare.

Ca om in varsta, care am cunoscut atat dictatura antonesciana, cat si cea comunista in toate ipostazele ei, si care sunt spectator atent al celor ce se petrec in tara in ultimii 20 de ani, incerc sa schitez mai jos, succint si desigur incomplect, plusurile si minusurile regimurilor politice si economice prin care a trecut Romania in aceste sase decenii.

Regimul comunist.

1.- Sunt multe lipsurile si abuzurile de care s-a facut acesta vinovat, complectate cu posibilitatile pe care, desi le avea la dispozitie, le-a irosit sau compromis. Dupa opinia mea – cateva nu pot fi insa trecute cu vederea :

• Aplicarea in anii 1950 a unei politici inspirata din exemplul URSS, de lichidare a clasei burgheze si a taranimii instarite (chiaburime), prin arestarea fruntasilor partidelor burgheze nationale si prin trimiterea la munca fortata a mii de oameni pe motive politice;

• Uciderea sau indepartarea brutala a unor fruntasi care, in anumite momente, intrasera in conflict cu conducerea partidului : St. Foris, Koffler, E. Calmanovici, Lucretiu Patrascanu, Chivu Stoica, Gh. Apostol, Al. Barladeanu, C-tin Parvulescu s.a.;

• Cultul personalitatii secretarului general al partidului, inspirat de modelul stalinist, incepand cu Gh. Gheorghiu-Dej, dar dus la exces de N. Ceausescu, lucru ce a avut drept consecinta, printre altele, ca seful statului s-a inconjurat cu persoane servile, ce ii ascundeau problemele grave ale tarii;

• Ducerea unei politici economice autarhice, cu fortarea investitiilor in industria grea si achitarea in conditii dezavantajoase a datoriilor externe facute anterior;

• Neglijarea ridicarii nivelului de trai, ducand la o lipsa cronica de produse elementare in magazine si crearea de cozi imense pentru achizitionarea lor.

 Desigur ca la cele de mai sus se pot aduce contra-argumente, sustinandu-se de pilda ca fie situatia internationala, fie cea interna, justificau masurile adoptate. O analiza mai atenta a fiecareia din aceste probleme, arata insa ca majoritatea lor s-ar fi putut evita sau li s-ar fi putut atenua excesele, daca nu s-ar fi crezut ferm ca istoria este de partea regimului si deci acestuia i se permite orice.

2.- Sunt insa de aratat si marile castiguri pe care le-a adus regimul socialist la progresul economic si social al tarii :

• Rascolirea benefica a societatii romanesti, prin atragerea a milioane de oameni de la munca agricola la munca pe santiere sau in fabrici, ceeace a facut ca, in decurs de cateva decenii, populatia ocupata in activitati agricole sa scada de la cca. 70% la 35%. Prin asta s-a facut un mare pas pe drumul spre modernitate al Romaniei, cu efecte asupra schimbarii mentalitatii oamenilor;

• Lichidarea analfabetismului, concomitent cu sprijinul dat educatiei si raspandirii culturii in toate paturile populatiei;

• Un efort gigantic de industrializare, insotit de un program la fel de ambitios de electrificare (centrale termo-electrice, baraje hidro pe raurile interioare si pe Dunare, etc.

 • Aplicarea unui plan ambitios de modernizare a agriculturii, atat prin crearea de gospodarii de stat si cooperative agricole de productie, cat si prin mecanizarea si rationalizarea muncilor agricole (tractoare, semanatoare, irigatii etc.)

• Un anumit prestigiu international castigat de Romania prin politica sa externa relativ independenta de presiunea Moscovei, ceeace s-a vazut atat prin atentia acordata reprezentantilor romani in numeroase tari si organizatii internationale, cat si prin succesele specialistilor romani peste hotare.

Regimul capitalist postcomunist.

1.- Enumerarea catorva aspecte negative cu care s-a confruntat societatea romaneasca incepand din 1990, nu poate trece cu vederea urmatoarele :

• Scaderea nivelului de trai pentru o buna parte a populatiei, concomitent cu imbogatirea rapida, pe cai mai mult sau mai putin obscure, a catorva potentati si chiar a unor oameni politici;

• Privatizarea fortata a intreprinderilor de stat, chiar a celor rentabile, si achizitionarea multora dintre ele de firme straine, la preturi ridicole;

• Un politicianism ce copiaza stangaci parlamentarismul occidental pentru a da populatiei iluzia democratiei, concomitent cu manevrarea din culise a oamenilor politici de forte economice romanesti sau straine;

• Dezastrul din agricultura, care a dus la lasarea in parloaga in 2008 a cca. 50% din suprafata agricola a tarii, constrangand populatia urbana sa se alimenteze majoritar cu produse din import. Totodata achizitionarea treptata de firme straine a unor suprafete tot mai mari de terenuri agricole.

• Captivarea cu usurinta, cu fonduri din tara si strainatate, a unei bune parti a elitei intelectuale si folosirea ei pentru introducerea confuziei de valori in randul publicului, printre care si acreditarea ideei ca nu exista alternativa la liberalismul dezlantuit.

2.- Regimul ultimilor 20 de ani are incontestabil si parti pozitive, printre care:

• Libertatea de opinie in presa, radio si televiziune, desi deseori ea este ciuntita de influenta mogulilor din mass-media ;

• Libertatea de alcatuire de organizatii politice neguvernamentale, unele dintre ele cu influenta in spatiul public, desi aceasta a permis reaparitia si a unor organizatii de extrema dreapta de tipul celor antebelice;

• Libertatea de circulatie peste hotare a cetatenilor romani, atat ca turisti, cat si in cautare de locuri de munca;

 • Intrarea in NATO si Uniunea Europeana, ceeace exclude orice pretentii teritoriale ale altor tari, dar presupune acceptarea tutelei occidentale in protectia fata de eventuale influente politice, economice si militare dinspre rasarit, considerate malefice;

 • O relativa abundenta de produse in magazine, accesul la care e determinat doar prin criteriile de piata.  

Cele de mai sus pot fi complectate cu alte trasaturi caracteristice ale celor doua regimuri, pe care spatiul nu-mi permite a le desvolta. Unele din afirmatiile anterioare pot fi insa sustinute cu cifre, din care cateva le voi prezenta in articolul urmator. (Va urma)

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: